♦ Unul dintre cele mai dramatice efecte pe care inteligenţa artificială îl aduce în piaţa muncii este presiunea enormă pe poziţiile de entry level ♦ Studiile arată că aproape 40% dintre manageri ar prefera roboţii IA decât tineri absolvenţi, miracolele aduse de dezvoltarea tehnologiei fiind umbrite de impactul pe cei la început de carieră, care nu îşi mai găsesc locul în piaţa muncii. Ce trebuie să se schimbe?
Potrivit Deloitte 2024 Gen Z şi Millennial Survey, care a inclus peste 22.800 de respondenţi din 44 de ţări, incertitudinea este încă emoţia principală atât pentru Gen Z, cât şi pentru mileniali atunci când vine vorba de IA generativă.
„Mulţi dintre angajaţii tineri intervievaţi nu utilizează încă IA generativă la locul de muncă: 27% dintre cei din Gen Z şi 34% dintre mileniali spun că nu utilizează niciodată AI generativă la locul de muncă, în timp ce alţi 42% dintre cei din Gen Z şi 38% dintre mileniali spun că o fac rar sau uneori. Însă, în rândul celor aproximativ 25% care utilizează inteligenţa artificială la locul de muncă tot timpul sau în cea mai mare parte a timpului, există atât un sentiment mai puternic de optimism, cât şi o recunoaştere mai puternică a riscurilor“, se arată în studiul Deloitte.
Care sunt aceste riscuri? Cel mai apăsător este faptul că IA se transformă în cel mai puternic contracandidat pentru tinerii la început de carieră.
„Majoritatea respondenţilor din generaţia Z şi din generaţia milenialilor care utilizează frecvent IA generativă sunt mai predispuşi să creadă că aceasta le va elibera timp, le va îmbunătăţi modul de lucru şi le va îmbunătăţi echilibrul dintre viaţa profesională şi cea privată. Dar respondenţii care utilizează frecvent gen AI sunt, de asemenea, mai predispuşi să creadă că automatizarea adusă de gen AI va elimina locuri de muncă şi va face mai dificilă intrarea generaţiilor mai tinere în piaţa muncii“, se mai arată în analiza Deloitte.
Deja, o parte dintre angajatori preferă să integreze un robot IA decât să mai recruteze un tânăr, arată un material publicat de Forbes.
„Potrivit unui studiu internaţional de afaceri, aproximativ 40% dintre manageri ar prefera să angajeze roboţi cu inteligenţă artificială în locul unui absolvent din generaţia Z. Studiul, împărtăşit în Newsweek, spune că 98% dintre liderii de resurse umane (HR) se luptau să găsească talente, dar 89% evitau să angajeze absolvenţi recenţi. Este AI cea mai nouă ameninţare la adresa locurilor de muncă ale Gen Z? Pentru 37% dintre managerii din acest studiu, răspunsul este «da», roboţii devin prima opţiune, nu Gen Z“, se arată în analiza Forbes.
De ce se întâmplă acest lucru?
„Ne aflăm într-un moment istoric de redesenare profundă a pieţei muncii în IT şi, în general, în domeniile care sunt influenţate de tehnologie. În acest context, poziţiile entry-level clasice, cele repetitive, operaţionale, sunt primele afectate. Nu pentru că nu mai e nevoie de oameni, ci pentru că natura muncii se schimbă“, spune Claudiu Stăniloiu, chief human resources officer, Connections (simbol bursier CC), furnizor de soluţii şi servicii IT.
Claudiu Stăniloiu, chief human resources officer, Connections: Rolul programatorului clasic se transformă într-unul de arhitect de soluţii, designer de fluxuri logice sau consultant în integrare tehnologică. Nu mai este vorba doar despre a scrie cod, ci despre a concepe sisteme care integrează AI, cloud, securitate, şi UX (user experience).
Pentru tinerii Gen Z provocarea majoră va fi în tranziţia de la a scrie cod, pur şi simplu, la dimensiunea de integratori de tehnologie. „În trecut, poziţii precum software developer, data entry operator sau junior data analyst erau considerate puncte de intrare excelente în industria IT. Însă multe dintre aceste roluri sunt acum fie automatizate, fie preluate de instrumente AI, fără intervenţie umană semnificativă şi este firesc ca aceste funcţii să dispară treptat. Nu pentru că oamenii nu mai sunt importanţi, ci pentru că tipul de valoare adăugată s-a mutat. Rolul programatorului clasic se transformă într-unul de arhitect de soluţii, designer de fluxuri logice sau consultant în integrare tehnologică. Nu mai este vorba doar despre a scrie cod, ci despre a concepe sisteme care integrează AI, cloud, securitate, şi UX (user experience).“
Practic, provocarea nu implică lipsa talentului, ci viteza adaptării şi a capacităţii de a învăţa multidisciplinar. Foarte pe scurt, în loc să se concentreze pe „a învăţa programare“ în sensul tradiţional, tinerii ar trebui să îşi dezvolte o gândire inginerească aplicată: cum construiesc, cum structurez, cum optimizez un sistem, spune reprezentantul Connections.
„Tinerii vor fi nevoiţi să devină arhitecţi, integratori, să înţeleagă infrastructura, să navigheze în medii hibride şi să aibă o înţelegere largă a ecosistemului digital. Este o schimbare de paradigmă. De la taskuri bine delimitate la gândire strategică, transversală.“
Dar presiunea nu este numai pe tineri.
„Angajatorii, la rândul lor, va trebui să redefinească complet parcursul profesional. Nu mai putem vorbi de onboarding clasic urmat de taskuri repetitive.“
„Trebuie create ecosisteme de învăţare accelerată, proiecte reale de micro-inginerie, shadowing activ, expunere rapidă la proiecte şi acces la resurse AI pentru a compensa lipsa experienţei. În acest sens, saltul de la entry-level la middle nu mai e unul al anilor, ci al curbei de învăţare. Cei care pot învăţa repede, au o gândire de tip inginerie şi o adaptabilitate foarte mare, vor face cu uşurinţă acest pas“, subliniază Stăniloiu.
Organizaţiile trebuie să renunţe la ideea că doar seniorii aduc valoare şi să creeze programe de mentorat, shadowing şi micro-proiecte reale. „Trebuie să integrăm tinerii direct în fluxuri de lucru, în echipe multidisciplinare, unde pot învăţa în mod real cum se iau deciziile, cum se prioritizează şi cum se construieşte. Scopul final este clar: să obţinem mai multă valoare cu aceleaşi resurse. Asta înseamnă să formăm talente rapid, cu sprijinul AI, şi să-i echipăm pentru roluri multidimensionale, nu doar pentru nişe înguste.“
Deşi pare un salt dificil, există oportunităţi, dar numai pentru cei pentru care învăţarea continuă este un mod de lucru.
„În acest context, companiile care investesc în formarea oamenilor, nu doar în recrutarea lor, vor dobândi un avantaj competitiv solid, în timp ce cele care refuză adaptarea, riscă să dispară. Oamenii care sunt azi în piaţă, dacă reuşesc să se repoziţioneze rapid, vor deveni pilonii noii economii digitale, ghidând transformarea prin competenţă şi viziune.“
