♦ Cele mai tinere generaţii încă sunt reticente în ceea ce priveştea adopţia inteligenţei artificiale la locul de muncă, iar acest lucru se vede în statistici ♦ Potrivit unui studiu realizat de colosul Microsoft, rata de adopţie a utilizării IA în România (diffusion rate) este de numai 15,3% ♦ Moldova este peste noi, Bulgaria este la 25,4%, iar Emiratele Arabe Unite sunt într-o ligă a lor cu 59,4% ♦ Care sunt cauzele?
„Istoria progresului umanităţii este, în multe feluri, istoria dispersiei tehnologiei. Dintre toate descoperirile, unele au avut un impact uriaş asupra umanităţii. Tiparul a democratizat accesul la cunoaştere. Motorul cu aburi a dezvoltat industria. Electricitatea a transformat viaţa de zi cu zi şi a permis dezvoltarea informaticii. Iar internetul a conectat lumea şi a accelerat schimbul de idei, comerţul şi colaborarea în afara graniţelor. Fiecare a transformat societatea, nu doar prin invenţia în sine, ci prin adopţie, prin felul în care milioane de oameni au introdus aceste tehnologii în viaţa de zi cu zi“, se arată în studiul AI Diffusion Report: Where AI is the most used, developed and built, realizat de Microsoft şi publicat în noiembrie, anul acesta.
Inteligenţa Artificială este următoarea nouă tehnologie capabilă să genereze un salt de dimensiunea celor produse de tehnologiile amintite mai sus.
„IA-ul este tehnologia cu cea mai rapidă expansiune din istoria umanităţii. În mai puţin de trei ani, peste 1,2 miliarde de oameni au folosit instrumente IA, o rată de adopţie mai mare decât cea pe care a avut-o internetul, computerul personal sau chiar smartphone-ul. Dar, la fel ca în cazul celorlalte tehnologii, beneficiile IA-ului nu se răspândesc în mod egal. Utilizarea IA-ului în jumătatea de nord a planetei este dublă faţă de sud.“
Pentru răspândirea IA-ului lucrează trei factori esenţiali care practic fac diferenţa între procentele înregistrate într-o ţară faţă de alta. Pe de o parte este comunitatea de pionieri şi cercetători, care dezvoltă modelul, partea de constructori de infrastructură, acolo unde intră inginerii sau antreprenorii care scalează utilizarea IA-ului, iar la final sunt utilizatorii individuali, de la persoane fizice până la companii sau guverne care adoptă aceste tehnologii.
Măsurarea gradului de difuzie, de adopţie pentru utilizarea IA-ului este un proces extrem de complex, dar un exerciţiu extrem de necesar.
„Microsoft are un avantaj unic prin faptul că poata analiza în mod anonimizat miliarde de device-uri care folosesc Windows. Astfel putem estima gradul de utilizare a IA-ului la nivelul regiunilor“, explică gigantul tech, care mai adaugă că deşi măsurătoarea nu este exactă, ea oferă o imagine robustă şi consistentă prinvind gradul de adopţia a IA-ului în diferite economii.
România ajunge spre coada clasamentului, cu un nivel de adopţie (AI Diffusion Rate) de numai 15,3%. Rezultatul nu este tocmai suprinzător, dar arată o vulnerabilitate importantă, mai ales pentru tineri.
De altfel, reticenţa generaţiilor mai tinere faţă de integrarea IA-ului în viaţa de zi cu zi a mai făcut obiectul unor studii.
Potrivit Deloitte 2024 Gen Z şi Millennial Survey, care a inclus peste 22.800 de respondenţi din 44 de ţări, incertitudinea este încă emoţia principală atât pentru Gen Z, cât şi pentru mileniali atunci când vine vorba de IA generativă. Şi pe bună dreptate.
„Mulţi dintre angajaţii tineri intervievaţi nu utilizează încă IA generativă la locul de muncă: 27% dintre cei din Gen Z şi 34% dintre mileniali spun că nu utilizează niciodată AI generativă la locul de muncă, în timp ce alţi 42% dintre cei din Gen Z şi 38% dintre mileniali spun că o fac rar sau uneori. Însă, în rândul celor aproximativ 25% care utilizează inteligenţa artificială la locul de muncă tot timpul sau în cea mai mare parte a timpului, există atât un sentiment mai puternic de optimism, cât şi o recunoaştere mai puternică a riscurilor“, se arată în studiul Deloitte. Odată conştientizată această problemă, următorul pas logic ar trebui să fie creşterea gradului de integrare a IA-ului în viaţa de zi cu zi, mai ales la locul de muncă.
roxana.petrescu@zf.ro
