♦ Circa 1 din 3 copii din România se naşte în afara unei căsătorii, procent mult mai mic faţă de ţările nordice de exemplu, unde nivelul de fericire, cel mai mare din lume, nu are nimic de a face cu a spune DA în faţa notarului ♦ Jobul pe viaţă nu mai există, ba chiar acum este recomandat să schimbi angajatorul chiar şi de 5 ori pe parcursul carierei ♦ Diplomele se pot obţine la orice vârstă, pentru că vârsta nu mai contează ♦ Crizele dintr-o parte a globului devin evenimente din agenda personală ♦ Gen Z, ajutată de tehnologie, este prima generaţie din istorie care curbează limitele spaţiului şi timpului, dar ce înseamnă asta pentru toţi ceilalţi?
„Vechiul scenariu al începutului vieţii adulte — absolvirea facultăţii, găsirea unui loc de muncă stabil, căsătoria, cumpărarea unei case, naşterea copiilor, pensionarea la 65 de ani — este rescris de o generaţie care nu se întreabă «Când ar trebui să fac asta?», ci «De ce ar trebui să fac asta?». Nu este vorba despre amânare sau sfidare. Este vorba despre alegeri deliberate şi adaptare pragmatică”, se arată în studiul The first global generation (Prima generaţie globală) realizat de EY. Studiul atinge mai multe tendinţe, dar arată schimbările majore pe care Gen Z alături de tehnologie le aduc în societate. Totodată, analiştii de la EY distrug anumite mituri legate de Gen Z, cum ar fi faptul că au început lent în carieră, că nu sunt fideli unui angajator sau că sunt însinguraţi, acaparaţi total de social media.
„În realitate, această provocare a etapelor importante ale vieţii reflectă o transformare mai amplă care are loc în toate generaţiile. De exemplu, în SUA, generaţiile baby boomers şi Gen X redefinesc pensionarea, lansează afaceri la 60 de ani, găsesc noi iubiri prin aplicaţii de dating la 70 de ani şi joacă pickleball sau învaţă să facă surf în locul activităţilor tradiţionale de pensionare. Dacă îi apreciem pe cei din generaţiile mai în vârstă pentru că îşi reimaginează anii de aur, de ce îi judecăm pe cei din generaţiile mai tinere pentru că îşi reimaginează viaţa de adult?”, este una dintre întrebările ridicate de studiul EY.
Love, no marriage
Catalizatorul acestei transformări, alături de durata de viaţă mai lungă, este accesul fără precedent la informaţii şi perspective globale. Oamenii din toate generaţiile construiesc din ce în ce mai mult comunităţi globale care împărtăşesc idei, pun la îndoială ipoteze şi imaginează colectiv noi posibilităţi. Această conectivitate a fost amplificată şi mai mult de COVID-19, un eveniment global comun tuturor generaţiilor, care a avut un impact simultan asupra tuturor, se arată în studiu. Iar conectivitatea înseamnă relaţii mai puternice, contrar miturilor legate de Gen Z.
„Majoritatea tinerilor adulţi chestionaţi (58% la nivel global) spun că este relativ uşor să comunice sincer cu părinţii sau îngrijitorii lor, deşi acest lucru era mai puţin frecvent în Brazilia (48%) şi SUA (49%). Această practică de conversaţie în stil adult îi înzestrează pe tineri cu cunoştinţele şi perspectivele asociate de obicei cu persoanele mai în vârstă.”
Dincolo de legătura cu părinţii, mulţi tineri sunt într-o relaţie afectivă cu alte persoane.
„Marele mit al tinerilor adulţi de astăzi este că nu sunt interesaţi de relaţii — o generaţie de singuratici izolaţi, dependenţi de telefoanele lor. Datele arată însă o altă realitate: 60% dintre tinerii adulţi chestionaţi la nivel global se află într-o relaţie stabilă (34% sunt căsătoriţi şi 25% sunt în cuplu). Dintre cei care nu sunt căsătoriţi în prezent, aproape jumătate îşi doresc totuşi acest lucru.” O schimbare cheie pare să fie motivaţia din spatele acestor parteneriate. În loc să aleagă relaţii care prioritizează necesităţile financiare sau sociale, aşa cum se întâmpla adesea în trecut, mulţi aleg acum relaţii prioritizând dorinţele personale. Acest lucru reflectă o schimbare mai amplă, în care relaţiile sunt considerate din ce în ce mai mult alegeri, mai degrabă decât obligaţii.
Căsătoria, la rândul ei, îşi pierde din semnificaţie. Deloc paradoxal, statele nordice, acolo unde indicele fericirii este la cel mai ridicat nivel din lume, pun cel mai puţin preţ pe DA-ul în faţa notarului.
„În ţările nordice, căsătoria este privită ca un act în mare parte simbolic — parteneriatul şi copiii fără căsătorie sunt acceptate social de zeci de ani. În mod similar, în ultimele două decenii, am asistat la eliminarea tabuului în SUA. Nu numai că convieţuirea înainte de căsătorie este o normă acceptată, dar şi a avea copii înainte sau fără căsătorie. De fapt, la nivel global, numărul naşterilor în rândul mamelor necăsătorite a crescut de la aproximativ 10% în 1970 la aproape 50% în prezent.”
În România, de exemplu, datele World Population Review arată că 1 din 3 copii se naşte în afara unui mariaj, lucru care mai departe ridică noi provocări pentru sistemele de susţinere necesare în cazul în care copilul ajunge să fie crescut de un singur părinte.
Dincolo de felul diferit în care tinerii văd relaţiile, sunt şi alţi factori care schimbă modul în care este privită instituţia căsniciei.
„Creşterea costului vieţii este una dintre aceste realităţi. În China, de exemplu, bărbaţii trebuie să deţină un apartament pentru a fi eligibili pentru căsătorie, dar creşterea costurilor locuinţelor şi o economie mai slabă au făcut ca responsabilitatea financiară să devină o prioritate mai importantă decât căsătoria. Încă o dată, provocările acestei generaţii faţă de tradiţie se dovedesc a fi ghidate de pragmatism, nu de rebeliune.” Vârsta la care cuplurile decid să aibă copii creşte şi ea.
Un job pe viaţă? Poate 5
Un alt lucru care se schimbă fundamental este viziunea asupra locului de muncă. De la mentalitatea de a avea un job de la care să te pensionezi, generaţiile de azi nu au nicio problemă în a experimenta mai multe locuri de muncă. Acest lucru nu ar trebui să se traducă în instabilitate, ci în urmărirea mai îndeaproape a unui obiectiv legat de bunăstarea personală.
„Asistăm la o schimbare profundă în modul în care tinerii adulţi abordează etapele tradiţionale ale vieţii. Ei sunt <<generaţia pragmatică>>, care abordează etapele importante ale vieţii nu cu rebeliune, ci cu scepticism raţional şi o perspectivă globală. De exemplu, în loc să se angajeze într-o companie cu scopul de a rămâne acolo toată viaţa, cercetările noastre arată că 59% dintre tinerii adulţi din întreaga lume consideră că ar trebui să lucreze pentru două până la cinci organizaţii de-a lungul vieţii, în timp ce 19% consideră că ar trebui să lucreze la şase sau mai multe. În multe ţări, schimbarea frecventă a locurilor de muncă nu mai este considerată un lucru negativ, ci un pas esenţial pentru a deschide uşi şi a avansa în carieră.”
Nu mai există evenimente majore izolate
Dar poate una dintre cele mai importante schimbări este modul în care Gen Z se raportează la eveniment globale. Practic, nimic important nu mai rămâne izolat datorită tehnologiei. Pandemia a fost o experienţă trăită în comun, războiul din Ucraina este un eveniment care impactează tinerii dincolo de graniţele ţărilor implicate, războiul din Gaza, la fel. Mai departe, nivelul de viaţă din unele societăţi devine obiectiv pentru tinerii altei societăţi, lucru poate remodela politici şi afaceri.
„Pentru tineri, aceste experienţe comune creează o perspectivă comună care modelează norme şi aşteptări care pot dura o viaţă întreagă. Generaţia Z, născută aproximativ între 1997 şi 2007, împărtăşeşte o experienţă globală masivă modelată de tehnologie şi conectivitate socială. Această convergenţă a experienţelor globale comune se traduce în aşteptări din ce în ce mai similare ca consumatori, angajaţi şi cetăţeni în rândul generaţiei Z din toate regiunile geografice, făcând din aceasta un moment unic în istorie.”
