♦ Duminica trecută, peste 819.000 de tineri cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani, Gen Z, s-au prezentat la vot, în primul tur al alegerilor prezidenţiale, cu 20% mai mulţi faţă de prima rundă a alegerilor din 2019, arată datele oficiale. Potrivit informaţiilor prezentate de INSCOP Research, institut care la fel ca toate celelate nu a prevăzut deznodământul primului tur de alegeri, 31% dintre votanţii lui Călin Georgescu, candidatul independent care a câştigat primul tur şi a produs cea mai mare surpriză a alegerilor, ar fi tineri de 18-24 de ani ♦ De ce a ales Gen Z un candidat aşa-zis independent, cu o campanie finanţată încă din surse neştiute, derulată pe TikTok, într-un moment în care angajatorii se bat pe tineri, le oferă salarii de 1.000 de euro iar opţiunile de carieră sunt nelimitate? Indicii existau, dar au fost ignorate.
„Se pot face următoarele recomandări pentru a îmbunătăţi rezistenţa României la naraţiunile antioccidentale şi antiucrainene. Concentrarea pe tineri“, se arată în concluziile studiului „Atitudini publice în România. Rămânerea în Occident cu anumite îndoieli“, realizat de Globsec şi publicat luna trecută. Globsec este un think tank axat pe regiunea Europei Centrale şi de Est, cu sediul în Bratislava.
„Este o convingere politică comună că tinerii nu votează; prin urmare, aceştia primesc adesea mai puţină atenţie la nivel politic. Cu toate acestea, această tendinţă se poate schimba din cauza apariţiei liderilor populişti de extremă dreapta. Având în vedere că în România tinerii acceptă mai uşor extrema dreaptă în unele cazuri, forţele mainstream ar trebui să se concentreze mai mult asupra lor şi să ofere politici care să ajute tinerii şi să le asigure viitorul“, se mai arată în studiul care aproape că anticipa ceea ce avea să se întâmple la alegerile prezidenţiale de anul acesta.
Una dintre cele mai puternice concluzii ale studiului este sentimentul neclar pe care mulţi români îl au în raport cu Uniunea Europeană. „83% dintre români susţin apartenenţa ţării la UE şi 88% susţin apartenenţa la NATO. Sprijinul respondenţilor pentru aceste organizaţii a scăzut în timpul COVID-19, dar de atunci şi-a revenit în mare măsură. Cu toate acestea, mai mult de 70% dintre români consideră că UE le dictează ce să facă fără ca ţara să poată face ceva în această privinţă, ceea ce poate servi drept argument pentru actorii anti-UE.“ Analizând mai îndeaproape rezultatele, sprijinul pentru UE este distribuit destul de uniform în societate, vârsta fiind un factor de influenţă semnificativ într-o oarecare măsură, 89% dintre cei cu vârste cuprinse între 18 şi 34 de ani susţinând apartenenţa la UE, cu 8 puncte procentuale mai mult decât cea mai sceptică grupă de vârstă, 35-54 de ani, se mai arată în studiu. Dar deşi românii cred că UE le dictează ceea ce au de făcut şi nu le place, peste două treimi dintre respondenţi cred că UE a oferit ţării lor o voce mai importantă în problemele globale, ceea ce evidenţiază prezenţa unor percepţii mai pozitive asupra UE.
„Marea majoritate a românilor consideră că Rusia este o ameninţare. Cu toate acestea, în timp ce 31% dintre ei consideră că societăţile occidentale sunt o ameninţare pentru identitatea şi valorile lor, doar 24% consideră China o ameninţare pentru ţara lor. Acest lucru indică faptul că, în timp ce actori politici români proeminenţi atacă în mod vizibil valorile occidentale, discuţiile despre ameninţările legate de China nu sunt la fel de răspândite în spaţiul public. Percepţia societăţilor occidentale drept o ameninţare are potenţialul de a genera în continuare sentimente antioccidentale în societatea românească.“ Pe fondul acestei percepţii, succesul unei campanii pe o reţea de socializare chinezească, TikTok, care la nivel global a ajuns să fie interzisă pe motive de securitate în mai multe state, nu mai pare o surpriză atât de mare.
„În timp ce puţini români au declarat că cred că SUA reprezintă o ameninţare pentru ei, aproximativ o treime din populaţie crede că societăţile occidentale şi modul lor de viaţă reprezintă o ameninţare, aceasta fiind a treia cea mai mare valoare la nivel regional în 2024. Această convingere a crescut cu 10 puncte procentuale de la doar 21% în 2023. Creşterea şi nivelul ridicat al sentimentului antioccidental sunt probabil legate de creşterea popularităţii AUR. Procesul, dacă continuă, are potenţialul de a genera sentimente antioccidentale mai ample în societatea românească.“
Mai departe, marea majoritate a românilor sunt de acord cu ceea ce înseamnă conceptul de democraţie şi cu faptul că acesta trebuie menţinut. Favorizarea respectului şi toleranţei faţă de celălalt este, de asemenea, ridicată.
„Totuşi, în ciuda acestui sprijin ridicat pentru toleranţă, doar 40% dintre români au fost de acord că drepturile comunităţii LGBTIĂ ar trebui să fie garantate. De asemenea, este surprinzător faptul că, în timp ce sprijinul pentru democraţie este ridicat, respondenţii români - împreună cu cei slovaci - au fost cei mai predispuşi să spună că un sistem totalitar este bun pentru ţara lor.“
În ceea ce priveşte acceptarea comunităţii LGBTIĂ, bărbaţii sunt mai puţin dispuşi să fie de acord cu garantarea drepturilor acestora (34%) decât femeile (45%). Tinerii, 18-34 de ani, sunt, de asemenea, mult mai predispuşi să susţină minorităţile (51% sunt de acord cu garantarea drepturilor) comparativ cu vârstnicii, 55Ă (26% sunt de acord).
„Cu toate acestea, când vine vorba de totalitarism, situaţia se schimbă. 41% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 34 de ani au declarat că un regim totalitar cu alegeri regulate ar fi bun pentru ţara lor, comparativ cu doar 25% dintre persoanele cu vârste de peste 55 de ani care au fost de acord cu această afirmaţie. Acest lucru indică faptul că tinerii au sentimentul că democraţia nu li se potriveşte, în timp ce cetăţenii mai în vârstă ar putea fi mai revoltaţi de experienţele lor cu regimul de dinainte de 1989.“ Iar acest sentiment este legat de nesiguranţa tinerilor în legătură cu propriul viitor, tot acest sentiment facilitând ascensiunea liderilor de extremă dreapta pe reţelele sociale. Această nesiguranţă vine într-un moment în care piaţa forţei de muncă ofertă multiple oportunităţi pentru tineri, ofertele de studii sunt nenumărate iar salriile sunt la cel mai mare nivel pe care l-a avut România vreodată.
Studiul se bazează pe sondajele GLOBSEC Trends între 2020 şi 2024, toate realizate pe un eşantion reprezentativ de 1 000 de persoane. Cel mai recent sondaj din 2024 a fost realizat în 9 ţări din Europa Centrală şi de Est: Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Slovacia. Sondajul a fost realizat de ISRA Centre Marketing Research SRL în România în februarie 2024. Toate cifrele sunt rotunjite şi exprimate în %.
