♦ În 2024, piaţa de influencer marketing a ajuns la circa 100 mil. euro ♦ Spre comparaţie, în 2020, piaţa de influencer marketing din România se situa undeva între 18 mil. eur şi 23 mil. euro
Să postezi pe Instagram sau TikTok fotografii sau videoclipuri din viaţa de zi cu zi, cu diferite activităţi, din vacanţe sau de la anumite evenimente a devenit un lucru aproape natural, cu menţiunea că unii au reuşit să îşi câştige şi existenţa din postările făcute în social media. Cum? Prin carismă şi prin prezenţa lor constantă pe aceste reţele.
Piaţa de influencer marketing este în continuă creştere în ultimii ani, atât în România, cât şi în lume, iar tot mai mulţi tineri au reuşit să îşi facă loc în acest domeniu al creatorilor de conţinut şi să ajungă să câştige lunar chiar şi câteva mii de euro din prezenţa lor pe social media şi din campaniile pe care le au cu brandurile. „Influencer marketing este o parte a publicităţii online care se ocupă cu colaborările cu influencerii. Influencerii sunt consideraţi creatori de conţinut sau vedete online. Un influencer este în general o vedetă. Poate fi o persoană care are experienţă, care are o meserie, dar dincolo de aceste lucruri, e o persoană interesantă, şarmantă, care adună o comunitate pentru informaţiile pe care le oferă şi pentru felul în care le împachetează. Piaţa de influencer marketing a crescut de cinci ori în cinci ani de zile. În ultimii trei ani de zile, creşterea este mai accelerată decât în perioada pandemiei. Bugetele de influencer marketing din România sunt spre 20-25% din bugetele de publicitate ale companiilor“, a explicat Florin Grozea, CEO al MOCAPP, o platformă de soluţii digitale pentru influencer marketing, la emisiunea ZF Live.
Recent, platforma MOCAPP a făcut un studiu privind piaţa de influencer marketing din România, prin care întrebări legate de câţi influenceri activi există în ţară sau câte campanii se desfăşoară pe reţelele sociale şi care sunt industriile care colaborează cu influenceri şi-au găsit răspuns.
Rezultatele studiului au oferit, de asemenea, şi o cifră concretă cu privire la dimensiunea pieţei de influencer marketing, piaţă care a ajuns anul acesta la circa 100 mil. euro. Spre comparaţie, în 2020, potrivit studiului MOCAPP, piaţa de influencer marketing din România se situa undeva într 18 mil. eur şi 23 mil. euro.
„Sunt 47.973 de influenceri activi din România incluşi în studiu, cu conturi de social media care au minim o campanie publicitară pe lună. Am identificat 27 nişe şi industrii în care activează aceşti influenceri şi 5.400 de companii care investesc în colaborări cu influenceri“, a adăugat CEO-ul MOCAPP.
Percepţia generală a multora este că influencer înseamnă doar acea persoană care are deja o comunitate cu sute de mii de followers, pe care deja toată lumea o cunoaşte şi care promovează doar produse de fashion, skin care sau vacanţe exotice.
Ce-i drept, extravaganţa aceasta este o parte pe care unii influenceri o arată pe conturile lor de Instagram sau TikTok, însă piaţa este mult mai nişată şi aici îşi găsesc loc şi tinerii care au anumite pasiuni pe care aleg să le arate în social media.
Un alt lucru important de ştiut este că influencerii se împart în mai multe categorii, în funcţie de mărimea comunităţii lor. Dacă eşti un tânăr care are între 1.000 şi 10.000 de followers pe Instagram sau TikTok şi ai început să câştigi bani din social media, eşti deja un nano-influencer la început de drum.
„Lucrăm cu micro-influenceri, care iau şi câte 1.000-1.500 de euro pe o campanie. Pot fi influenceri care nu sunt extrem de cunoscuţi, dar care sunt nişaţi pe anumite domenii şi pot ajunge şi la 4.000 de euro pe lună“, a mai spus Florin Grozea.
Pe lângă nano-influenceri, mai există micro-influenceri, care au între 10.000 şi 50.000 de followers, middle-influenceri, cu comunităţi cuprinse între 50.000 şi 500.000 followers şi macro-influenceri, care au comunităţi de peste 500.000 de followers.
În România, în prezent, potrivit datelor din studiul MOCAPP, sunt circa 150 de influenceri cu peste 500.000 de urmăritori, iar în rest, piaţa se împarte între nano-influenceri, micro-influenceri şi middle-influenceri.
Piaţa a crescut vizibil în ultimii ani, iar astăzi, dincolo de vedetele foarte mari din România, apar influenceri noi, pe nişe cum ar fi chef vegan sau experţi în grădinărit. Sunt zeci sau chiar sute de creatori de conţinut micro care pot să câştige bani din campanii, dar majoritatea au şi o meserie pe lângă. „În România sunt în total 2.500 de influenceri dedicaţi 100% acestei meserii. Acum cinci ani erau mai puţin de 1.000.“
Întrebarea firească pe care şi-o pun tinerii care vor să intre în acest domeniu este cum îmi plătesc taxele şi impozitele aferente câştigurilor dacă sunt influencer. În linii mari, a fi influencer înseamnă să ai un business, doar că acel business eşti tu şi imaginea ta.
În prezent, spune Florin Grozea, 99% dintre influencerii care fac campanii în mod constant au un SRL sau PFA. Andreea Bostanica, Delia Matache, Andreea Mantea, Adelina Pestriţu, Iuliana Beregoi sau Cristina Ştefania, câteva dintre numele sonore de pe social media din acest moment, îşi desfăşoară activitatea având în spate fie un SRL, fie un PFA, după cum spune acesta.
Sectoarele de activitate care sunt astăzi cel mai apropiate de influenceri, mai adaugă CEO-ul MOCAPP, sunt retail, fashion, beauty sau make-up, iar brandurile cu cele mai multe menţionări de către influenceri sunt DM, Sephora, Lidl, Beach Please, La Roche Posai, Bonprix, Kaufland şi H&M. În plus, şi în zona de finance s-a investit foarte mult în ceea ce priveşte partea de influencer marketing, astfel că bănci precum Banca Transilvania, BCR sau ING s-au promovat cu ajutorul tinerilor influenceri din social media.
