♦ Studenţii din Cluj care şi-au pornit o afacere în timpul studiilor au active în prezent 800 de companii, faţă de 731 de firme câte au colegii lor din Bucureşti.
Spiritul antreprenorial al studenţilor din Cluj a fost mai puternic în ultimii ani decât al celor din Bucureşti, ceea ce face ca, pentru prima dată, Clujul să ia faţa Bucureştiului în datele statistice. Studenţii din Cluj au înfiinţat 1.748 de firme până în prezent, iar dintre acestea mai sunt în viaţă 807, plasând astfel judeţul la vârful clasamentului pe ţară, potrivit datelor Registrului Comerţului.
Deşi Bucureştiul este una dintre cele mai efervescente zone pentru antreprenori, studenţii bucureşteni se plasează pe locul doi în ţară la spiritul antreprenorial. Studenţii din Capitală au înfiinţat 1.561 de firme, iar dintre acestea mai sunt active 731 de businessuri.
În clasamentul primelor cinci judeţe după spiritul antreprenorial al studenţilor se mai află Maramureş, Timiş şi Iaşi. Ultimele două judeţe se află şi în clasamentul celor mai puternice judeţe din punct de vedere economic. Totuşi, de remarcat este faptul că studenţii din Maramureş plasează judeţul la vârf, lucru care nu se întâmplă în cazul numărului de noi companii înfiinţate, indiferent de categoria şi vârsta acţionarilor.
Datele fac referire la firmele înfiinţate de studenţi în baza Hotărârii de Guvern nr. 166 din 2003 privind acordarea unor facilităţi fiscale studenţilor care doresc să înfiinţeze o afacere proprie. Altfel spus, studenţii beneficiază prin această lege de scutiri de la plata taxelor şi tarifelor pentru înfiinţarea unei firme.
Datele statistice prezintă situaţia firmelor înfiinţate de studenţi de la aprobarea acestei legi, din 2003, şi până în prezent.
Fără un sprijin financiar, studenţii nu ar putea porni la drum un business. Un exemplu în acest sens este Călin Popa, antreprenor care şi-a deschis businessul în studenţie. El a pornit un centru de radiologie dentară în timpul facultăţii, după ce a aplicat la un program prin care studenţii la Medicină puteau să aplice pentru granturi. El spune că avea în plan deschiderea unui business, dar fără acele granturi, probabil că nu ar fi mers mai departe cu această idee. El a deschis centru de radiologie dentară în Beiuş, judeţul Bihor, acolo unde a copilărit.
Proiectul prin care acesta a reuşit să deschidă centrul de radiologie din Beiuş este o iniţiativă a Universităţii de Medicină din Cluj, a Camerei de Comerţ Bistriţa-Năsăud şi a Asociaţiei Inceptus. Acesta a pornit la începutul anului 2022, fiind un proiect de aproape 10 mil. lei, care avea ca scop formarea viitorilor antreprenori.
Dacă unii studenţi nu ar fi început businessul dacă nu ar fi avut o sumă importantă de bani, alţii vor să meargă la drum în antreprenoriat tocmai pentru un venit suplimentar. Vlad Rusu, student la Medicină dentară, a transformat într-un business casa de vacanţa a părinţilor săi pentru o sursă de venit pe perioada facultăţii. El a pornit Ethereal Chalet, o unitate de cazare în apropiere de Câmpulung Muscel, în Valea Mare-Pravăţ. Casa a fost construită de părinţii săi în 2012, însă Vlad Rusu a decis să o închirieze în regim hotelier începând cu anul 2021.
În total, din 2003 şi până în prezent, studenţii au deschis 20.000 de firme în toată ţara, dintre acestea, doar 7.000 mai sunt active şi astăzi, potrivit datelor Registrului Comerţului.
