♦ Dacă îţi place să mănânci cât mai sănătos şi eşti preocupat de comunităţile locale şi de impactul a ceea ce consumi asupra mediului, festivalurile gastronomice pot fi o oportunitate de implicare. Potenţialul României în această direcţie este enorm, dar micii producători au nevoie de participarea tinerilor la astfel de proiecte ♦ Cum ar putea România să aibă festivaluri de genul Oktoberfest, nu doar decibeli la UNTOLD? Gen Z poate avea o contribuţie.
Festivalul de Cârnaţi de la Nicoleşti (judeţul Harghita), Festivalul Brânzei şi al ţuicii de la Răşinari (judeţul Sibiu), Festivalul Trufelor de la Cacica (judeţul Suceava), Festivalul Clătitelor de la Prejmer (judeţul Braşov) şi Festivalul Kurtoskalacs din Sfântu Gheorghe (judeţul Covasna) sunt doar câteva dintre evenimentele culinare care le dau prilejul micilor producători din industria agroalimentară să-şi vândă produsele în comunitate, cât şi turiştilor atraşi de autenticitatea acestor festivaluri. Dar ceea ce este important este ca astfel de proiecte să capete tracţiune în rândul comunităţii Gen Z, care astfel poate aduce popularitate acestor proiecte, dar şi susţinere cât se poate de reală producătorilor locali.
„Organizarea acestui festival (al trufelor – n. red.) a avut loc natural. M-am mutat din Bucureşti în Bucovina în urmă cu câţiva ani şi am început să culeg trufe din pădure, pe care le-am făcut cunoscute în jur şi toată lumea mă încuraja să promovez acest produs din pădurile noastre. Am stabilit să facem un festival al trufelor şi o vânătoare cu câini, feedbackul a fost foarte bun după prima ediţie şi lumea a prins gustul. De acolo a început totul şi anul acesta a avut loc a patra ediţie”, spune Mihai Robu, organizatorul Festivalului Trufelor.
Prima ediţie, îşi aminteşte el, a părut, mai degrabă, o petrecere câmpenească. Festivalul a avut loc într-o singură zi şi a fost organizat în trei săptămâni. Apoi, s-a gândit mai mult cum să organizeze următoarele ediţii, astfel încât să pună în valoare şi ceea ce făceau producătorii locali, pentru care piaţa de desfacere era o provocare, dar şi să aibă un impact economic în comunitate.
„După a doua ediţie ni s-a dus vestea şi au urmat alte ediţii, unde am adus şi producători din alte judeţe, chiar din Transilvania. Avem producători diverşi aici (în Bucovina – n. red.) şi chiar un producător de sparanghel. În prima ediţie au fost puţini producători, dar anul acesta au fost peste 20 de producători locali şi meşteri populari”, a menţionat Robu.
Ovanes Chodzakar, care cultivă cânepă pe un hectar în Suceava şi face produse alimentare sub brandul Câneparul Ovanes, îşi aminteşte că s-a întors pentru prima dată doar cu două produse „acasă” după participarea la Festivalul Trufelor din 2024.
Astfel, Mihai Robu spune că este motivat de producători, dar şi de clienţi să treacă la alt nivel cu festivalul şi să experimenteze mai mult aromele produselor locale, pentru că România are potenţial să facă festivaluri culinare. „Se mănâncă foarte bine aici. Am interacţionat recent cu câţiva turişti din străinătate şi ne spuneau că în Bucovina mâncarea are gust. Avem un avantaj faţă de alte ţări şi cred că prin asta ne diferenţiem”, a subliniat el şi a adăugat că a crescut consumul trufelor pe piaţa internă, care anterior mergeau spre Italia. „Îmi doresc ca românii să fie primii care mănâncă bogăţia din pădure.”
Tot mai multe
Festivalul Trufelor este doar unul dintre multele festivaluri culinare care au loc în localităţile din România şi le oferă micilor producători oportunitatea să-şi valorifice marfa. Alte festivaluri care adună producătorii şi consumatorii sunt Festivalul de Cârnaţi de la Nicoleşti (judeţul Harghita), Festivalul Brânzei şi al ţuicii de la Răşinari (judeţul Sibiu), Festivalul Clătitelor de la Prejmer (judeţul Braşov) şi Festivalul Kurtoskalacs din Sfântu Gheorghe (judeţul Covasna), care au loc de pimăvara până toamna.
„Am observat o evoluţie a festivalurilor culinare, în special datorită reţelelor sociale – cândva anonime, acum au devenit vizibile în toată ţara. Dar aş puncta şi un alt fenomen: transformarea. Târgurile tradiţionale de odinioară au evoluat şi au fost transformate în festivaluri, pentru că sună mai atractiv pentru brandurile care vor să comunice local şi ţintit la un astfel de eveniment, dar sună mai atractiv şi pentru generaţia tânără. Greu de crezut că Gen Z s-ar mobiliza să vină la un «târg al dovlecilor». Dar dacă îl marketezi ca festival şi îi dai un touch contemporan şi accente de Halloween, ai mari şanse să îi atragi în număr mare”, spune Alice Gavril, managing partner în cadrul Godmother, agenţie de publicitate cu experienţă de peste 20 de ani în organizarea de evenimente.
Ea a menţionat că festivalurile culinare sunt multe şi răspândite la nivelul întregii ţări – de la marile oraşe precum Bucureşti şi
Cluj-Napoca, până la cele mai mici din cătune, care nu se promovează online, întrucât sunt de tradiţie şi se adresează unor comunităţi închegate, astfel că nu există statistici privind numărul lor, dar vorbim de câteva zeci la nivelul ţării, de la cele dedicate vinului, ţuicii, cafelei, usturoiului şi brânzei până la cele dedicate dulciurilor secuieşti.
„Cred că şi un festival de tradiţie dintr-un judeţ, care nu e deloc vizibil în social media, dar care atrage ca un magnet întreaga comunitate şi îi ajută pe producători să îşi vândă produsele, este la fel de important precum un festival cu o mare audienţă. Mă bucur să văd că apar din ce în ce mai multe, pentru că ţin comunităţile locale vii, motivează producătorii locali să nu se dea bătuţi în faţa greutăţilor şi le oferă oportunităţi de expunere”, a afirmat Alice Gavril.
Scena gastro de la UNTOLD
În prezent, Festivalul Taste of Transylvania se autointitulează „cel mai mare eveniment gastronomic din România”, dar organizatorii Grillfest spun că sunt „cel mai mare festival de barbeque din Europa”.
Alice Gavril consideră că România are potenţial să dezvolte mai mult festivalurile culinare, cum a făcut Germania cu Oktoberfest, de exemplu, şi chiar să facă festivaluri de nişă, fiind o astfel de tendinţă.
„Brandurile caută să comunice original, creativ, proaspăt – de fiecare dată – cu publicul lor. Iar un eveniment gustativ chiar atinge nişte simţuri cheie, deci poate prilejui experienţe de brand intense. Un festival de muzică stimulează alte simţuri – auditive, vizuale, olfactive. Noile tehnologii ajută mult să pui în valoare şi să amplifici astfel de experienţe senzoriale”, a explicat ea.
De exemplu, anul acesta în cadrul UNTOLD, a avut loc o activare de brand axată pe partea culinară, iar reacţia publicului a fost neaşteptată. „Aproape că s-a format o nouă scenă. Ne-a arătat interesul pentru acest subiect.”
Însă, pentru a ajunge la nivelul festivalurilor din stăinătate, este nevoie de o aliniere de eforturi şi de promovare, a menţionat Alice Gavril. „Potenţialul este uriaş, avem ce oferi din punct de vedere gastronomic şi multe branduri din industrii conexe s-ar asocia cu evenimente bine organizate şi comunicate, în jurul experienţelor culinare. Putem să ne imaginăm un <<Festival al sarmalelor>> ca parte dintr-o platformă de brand de ţară, dar, pentru a-l construi şi impune dincolo de graniţe, e nevoie de efort la nivel de ţară, guvernamental, dar şi de coerenţă şi consecvenţă.”
