♦ Ştiai că doar 22% dintre tinerii români între 25 şi 29 de ani au studii superioare? România se află la coada clasamentului în Europa, iar asta înseamnă mult sub media Uniunii Europene, care e de aproape 42%. Ce înseamnă asta pentru tine, tânărul din generaţia Z, şi de ce contează?
Dacă ar fi un maraton al educaţiei universitare, noi am termina pe ultimul loc. Şi nu doar în UE, ci şi comparativ cu ţări din afara Uniunii Europene. Bosnia şi Herţegovina, Macedonia de Nord şi chiar Serbia ne întrec. Irlanda, de exemplu, conduce clasamentul, cu 61,6% dintre tinerii absolvenţi. La polul opus, noi suntem la mai puţin de jumătate din acest procent.
România ocupă ultimul loc la ponderea tinerilor cu vârsta cuprinsă între 25 şi 29 de ani care sunt absolvenţi de studii superioare într-un clasament al ţărilor UE şi non-UE din studiul Youth Study România 2024 realizat de fundaţia Friedrich-Ebert-Stiftung (FES).
Proporţia tinerilor cu studii superioare este cea mai mică din UE şi se află pe un trend descendent. Valoarea indicatorului pentru România, 22%, reprezintă aproximativ jumătate din media UE (42%), iar în ultimii ani a scăzut cu aproape 4%, în timp ce media UE a crescut cu 7%.
Sistemul educaţional din România pare să nu ţină pasul cu vremurile. Costurile ridicate ale educaţiei, lipsa de finanţare pentru universităţi şi, poate, percepţia că „facultatea nu te ajută să găseşti un job bun“ îi ţin pe mulţi tineri departe de sălile de curs. Apoi, există şi problema migraţiei. Mulţi dintre cei mai buni şi mai ambiţioşi tineri aleg să plece în străinătate, fie pentru studii, fie pentru cariere mai bine plătite.
Astfel, media Uniunii Europene este de 42,2%, aproape dublu faţă de nivelul României, un decalaj care arată o incapacitate a sistemului educaţional românesc de a atrage şi menţine tinerii în universităţi, comparativ cu standardele europene. Proporţia tinerilor din România cu studii superioare este mai mică decât proporţiile din ţări europene non-UE, precum Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia şi Turcia.
Irlanda, care conduce clasamentul cu 61,6%, demonstrează cum o educaţie universitară bine finanţată şi conectată la piaţa muncii poate stimula participarea tinerilor. Chiar şi ţări cu provocări economice similare, precum Bulgaria (37%), se situează mult deasupra României.
Un procent mic de absolvenţi de studii superioare poate avea efecte negative asupra competitivităţii economiei româneşti. Într-o economie mondială din ce în ce mai bazată pe cunoştinţe şi competenţe avansate, lipsa unei populaţii educate poate limita inovarea şi investiţiile străine.
Cum se vede asta în viitor? Un procent mic de tineri cu studii superioare poate însemna o economie mai puţin competitivă, locuri de muncă mai prost plătite şi mai puţine inovaţii. Într-o lume în care competenţele avansate şi cunoştinţele sunt cheia succesului, România riscă să rămână în urmă.
Factori precum costurile ridicate ale educaţiei, lipsa finanţării adecvate pentru universităţi şi percepţia că studiile superioare nu garantează oportunităţi mai bune de angajare pot contribui la acest procent scăzut. De asemenea, mulţi tineri talentaţi aleg să studieze în străinătate, ceea ce scade şi mai mult numărul absolvenţilor înregistraţi în România.
