♦ Unii producători de vinuri sunt atât de descurajaţi încât trec de la cultivatul viei la legume sau chiar plantaţii de măslini, unii cedând terenurile pentru proiectele solare. Scăderea consumului de vin, mai ales pentru generaţiile tinere, este o schimbare de gusturi sau un efect al lipsei de socializare cu care se confruntă cei mai mulţi?
Valoarea podgoriilor a scăzut semnificativ în ultimul an din cauza ofertei excedentare de vin şi a scăderii consumului global, arată un material publicat recent în FT.
„Un raport al Knight Frank subliniază faptul că multe regiuni viticole cheie din întreaga lume se confruntă cu această scădere. Consumul mondial de vin a scăzut cu 12% de la vârful atins în 2007. Regiunea Marlborough din Noua Zeelandă a fost cea mai afectată, valoarea podgoriilor scăzând cu 33% după ce a atins un nivel maxim în 2023. În Napa Valley din California, în special în Los Carneros, valorile au scăzut cu 15%. Barossa Valley din Australia şi Côtes du Rhone din Franţa au înregistrat o scădere de 10% a preţurilor podgoriilor.“ Una dintre explicaţii este legată de preferinţele de consum ale tinerilor.
„Industria vinului se confruntă cu provocări pe măsură ce generaţiile tinere îşi schimbă preferinţele către alte băuturi sau reduc consumul de alcool. În Franţa, Generaţia Z bea aproximativ jumătate din cantitatea de vin pe cap de locuitor în comparaţie cu generaţia Millennials. În plus, industria se confruntă cu o cerere redusă din partea Chinei, o piaţă majoră de export, şi cu efectele schimbărilor climatice.“
Astfel, unii producători de struguri se orientează către alte culturi din cauza scăderii cererii de vin.
„În Chile, producătorii iau în considerare măslinii în regiunile uscate şi cireşele în zone precum Curico. În regiunea Mendoza din Argentina, viţa de vie este înlocuită de legume, usturoiul devenind un export important. În Bordeaux, Franţa, producătorii de vin de nivel inferior trec la măslini şi chiar la panouri solare. Valoarea podgoriilor din Côtes du Rhone a scăzut cu 10% în ultimul an.“
Pe zona de vinuri premium, lucrurile sunt mai stabile, dar mergând mai în detaliu cu motivele care au dus la scăderea cererii din partea tinerilor, una dintre posibilele explicaţii este şi nivelul scăzut de socializare dintre aceştia.
„Cercetarea noastră, realizată în noiembrie 2024, reprezentând 1.821 de persoane din Generaţia Z din întreaga lume, arată că această generaţie se confruntă cu singurătatea mai mult decât oricare alta. Opt din 10 respondenţi din Generaţia Z (80%) sunt de acord că s-au simţit singuri în ultimele 12 luni - un contrast puternic faţă de doar 45% dintre baby boomeri. Acest paradox are implicaţii profunde pentru modul în care brandurile comunică, fac publicitate şi dezvoltă produse care să rezoneze cu această cohortă care se confruntă cu o epidemie de singurătate“, arată un articol realizat de GWI, agenţie de research a publicului.
Potrivit aceleiaşi surse, în ciuda faptului că sunt nativi digitali, Generaţia Z este mai deconectată ca niciodată. Deşi social media ocupă un loc central în viaţa lor, aceasta amplifică adesea sentimentele de inadecvare şi izolare. Filmele şi cultura influenţatorilor îi fac pe mulţi să simtă că nu sunt pe măsură. „Adăugaţi la acestea presiunile societale şi economice - cum ar fi stresul academic, schimbările climatice şi instabilitatea financiară - şi este clar de ce Generaţia Z are probleme.“ Iar acest context este o temă de gândire pentru oricine vrea să intre în contact cu Gen Z.
„Pentru mărci, acest lucru reprezintă o oportunitate şi o responsabilitate: Generaţia Z nu vrea doar să se distreze sau să i se vândă ceva; ei vor să se simtă văzuţi şi înţeleşi. Brandurile care reuşesc să se conecteze cu această generaţie merg dincolo de campaniile superficiale. Ele creează spaţii - digitale şi fizice - în care Gen Z se simte împuternicită, validată şi parte a ceva mai mare.“
