♦ De la tocăniţele sau ciorbiţele bunicilor la salate, alimente funcţionale, focus pe proteine sau kombucha, gen Z determină una dintre cele mai spectaculoase schimbări în industria alimentară ♦ Focusul pe alimente sănătoase, care nu necesită timpi de preparare mari, dar şi curiozitatea de a aduce în farfurie mai multe culturi trec dincolo de tendinţă şi devine un factor care schimbă industrii. Care sunt tendinţele şi ce le-a declanşat?
„Nu sunt vegetariană şi nici nu vreau să devin. Mănânc şi carne şi peşte şi lactate fără probleme. Totuşi, cel mai mult îmi place să fac salate, pizza, paste şi cookies. Când am poftă de ceva anume, cum ar fi sarmalele, apelez la bunici sau îmi comand câte o porţie şi mă răsfăţ cu ea. De multe ori testez diferite reţete de pe Instagram, dacă îmi place cum arată rezultatul final. Când vreau ceva rapid, prefer un smoothie. Am o dietă echilibrată zic eu. Îmi place să îmi fac singură deserturi şi nu am nicio treabă cu ciorbele. Cel mult îmi comand o supă de linte sau de tăiţei. Îmi place mult mâncarea japoneză şi măcar o dată pe lună îmi comand sushi“, spune Andreea, 16 ani. Fără să vrea, Andreea provoacă o schimbare de proporţii şi confirmă astfel câteva dintre tendinţele majore de alimentaţie pe care generaţia ei le transformă deja în mainstream. Preferinţa pentru alimentaţia bazată pe plante, influenţa social media în farfurie, apetitul pentru feluri de mâncare care nu iau mult timp pentru preparare, aşa cum sunt complicatele sărmăluţe sau ciorbele, preferinţa pentru gastronomii îndepărtate sunt printre cele mai importante tendinţe care „reinventează“ gastronomia internaţională.
„Eu gătesc cam în fiecare zi, dar asta pentru că îmi place să văd chestii făcute de mâna mea. Rar apelez la mâncare deja făcută, odată la una-două săptămâni sau chiar mai rar“, spune Iulian, un tânăr gen Z. Deşi nu este vegetarian, Iulian a schimbat totuşi ceva la stilul său de viaţă, cel puţin în ceea ce priveşte alimentaţia.
„Când vine vorba de dietă, am ales să merg pe ceva cu multe proteine, dar asta ţine mai mult de stilul de viaţă adoptat de jumătate de an. Âsta e şi unul dintre motivele pentru care mâncarea comandată iese de foarte multe ori din discuţie. Nu m-a fascinat niciodată conceptul de dietă vegetariană, nu neapărat din perspectiva aromelor, ci pentru că atunci când vine vorba de gătit mi se pare că bucătăria cu carne, indiferent dacă vorbim de mâncare tradiţională românească sau mâncare indiană, e mult mai versatilă.
Tandoori pizza sau quesadillas cu kimchi? Şi ele sunt pe placul tinerilor, lucru care reflectă curiozitatea lor privind culturi culinare exotice şi apetitul pentru combinaţii ieşite din comun.
Iar în timp ce aceste noutăţi îşi fac loc pe farfurie, înlocuind ciorba de burtă făcută de bunica, alcoolul iese şi el din meniu lăsând loc berilor artizanale fără alcool sau băuturilor botanice. Iar aceste tendinţe generează deja schimbări importante la nivelul industriei alimentare. Valoarea podgoriilor a scăzut semnificativ în ultimul an din cauza ofertei excedentare de vin şi a scăderii consumului global, arată un material publicat recent în FT. Unii producători de vinuri sunt atât de descurajaţi încât trec de la cultivatul viei la legume sau chiar plantaţii de măslini, unii cedând terenurile pentru proiectele solare. Pe zona de vinuri premium, lucrurile sunt mai stabile, dar mergând mai în detaliu cu motivele care au dus la scăderea cererii din partea tinerilor, una dintre posibilele explicaţii este şi nivelul scăzut de socializare dintre aceştia.
Mai departe, restaurantele schimbă meniurile, inclusiv cele de fast-food, iar unele încep deja să umble la lanţurile de aprovizionare pornind de la gustul Gen Z pentru sustenabilitate. Restaurantele adoptă, de asemenea, practici agricole regenerative, îmbunătăţind sănătatea solului şi biodiversitatea pentru a crea un sistem alimentar mai durabil.
9 tendinţe alimentare pentru gen Z
1. Dietele vegetariene sau flexitariene sunt deja norma, nu tendinţa
Proteinele pe bază de plante şi alternativele hibride la carne au trecut de la nişă la mainstream, schimbând modul în care oamenii mănâncă. În prezent, 61% dintre oameni sunt dispuşi să mănânce mai puţină carne, generaţia Z fiind lider în adoptarea dietelor bazate pe plante. Deşi majoritatea nu renunţă complet la carne, ei caută alternative durabile şi gustoase care să se alinieze valorilor lor. Această schimbare influenţează tendinţele majore ale meniurilor, încurajând lanţurile fast-food şi restaurantele să îşi extindă opţiunile bazate pe plante. Creşterea alimentaţiei flexitariene (consum foarte rar de carne) arată că generaţia Z apreciază gustul şi sustenabilitatea, încurajând mărcile alimentare să dezvolte alternative mai inovatoare la carne.
2. Alimente funcţionale pentru wellness şi sănătate mintală
Alimentaţia care ţine cont de sănătate nu se rezumă doar la nutriţie. generaţia Z caută alimente care stimulează sănătatea intestinală, imunitatea şi bunăstarea mintală. Cercetările de la Stanford arată că o dietă de 10 săptămâni bogată în alimente fermentate poate stimula diversitatea microbiomului şi îmbunătăţi răspunsurile imunitare. Acest lucru a crescut popularitatea opţiunilor bogate în probiotice, cum ar fi kimchi, kombucha şi probiotice pline de fibre, care sunt acum alimente de bază în magazinele alimentare.
3. Alimente sustenabile prin care se evită risipa alimentară
Generaţiei Z îi pasă de provenienţa alimentelor şi de impactul acestora asupra planetei. Având în vedere pierderile de aproximativ 1 trilion de dolari la nivel mondial în fiecare an din cauza risipei alimentare, aceştia susţin brandurile care găsesc modalităţi de a minimiza risipa, de a se aproviziona cu ingrediente în mod responsabil şi de a investi în producţia neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon. Alimentele reciclate, realizate din produse excedentare sau imperfecte, devin o parte semnificativă a tendinţelor meniurilor durabile. Companii precum Renewal Mill şi Misfit Foods transformă resturile alimentare în gustări şi băuturi nutritive, în timp ce marile mărci de produse alimentare restructurează lanţurile de aprovizionare pentru a reduce deşeurile. Restaurantele adoptă, de asemenea, practici agricole regenerative, îmbunătăţind sănătatea solului şi biodiversitatea pentru a crea un sistem alimentar mai durabil.
4. Proteine cultivate în laborator şi alternative
Proteinele de laborator sunt tot mai răspândite ca alternative durabile la produsele animale tradiţionale. Având în vedere preocupările legate de fermele industriale, schimbările climatice şi consumul de resurse, generaţia Z este dispusă să exploreze surse inovatoare de proteine care reduc impactul asupra mediului fără a sacrifica gustul sau nutriţia.
5. Tendinţe alimentare determinate de TikTok
Social media schimbă obiceiurile alimentare ale generaţiei Z, tendinţele virale TikTok şi Instagram influenţând ceea ce se află în farfuriile lor. O singură reţetă la modă poate declanşa o cerere la nivel naţional, determinând mărcile şi restaurantele să se adapteze rapid.
6. Zero alcool
Cererea de băuturi fără alcool, inclusiv beri artizanale fără alcool, băuturi botanice, este în creştere.
7. Nutriţie hiperpersonalizată
Generaţia Z conduce mişcarea către o nutriţie personalizată, în care alegerile alimentare sunt adaptate nevoilor individuale de sănătate, geneticii şi stilului de viaţă.
8. Global fusion şi arome experimentale
Dragostea generaţiei Z pentru arome îndrăzneţe şi interculturale influenţează industria alimentară, aducând asocieri neaşteptate de ingrediente în mesele de zi cu zi. Această generaţie caută în mod activ noi experienţe culinare, ceea ce a dus la apariţia bucătăriilor hibride, cum ar fi coreeană-mexicană sau indiană-italiană.
9. Comerţ rapid şi livrare instantanee de alimente
Roboţii autonomi de livrare pot reduce costurile de livrare cu până la 40%, ceea ce reprezintă o schimbare radicală pentru comerţul rapid. Creşterea numărului de livrări de alimente la cerere şi a soluţiilor de masă instantanee schimbă modul în care generaţia Z cumpără alimente. Având un stil de viaţă rapid, aceştia se aşteaptă ca mesele şi cumpărăturile să ajungă în câteva minute.
