♦ Într-o ţară care a fost condusă timp de 10 ani de un profesor de fizică, care a promis România Educată, dar nu a livrat nimic, cât de mult contează că acum cea mai înaltă funcţie din stat a fost preluată de un olimpic la matematică? Tânăr, 27 de ani: „România nu se va umple cu oameni competenţi doar pentru că a ajuns şef al statului un matematician cu doctorat la Sorbona, dar poate că, pe ici, pe colo, vor apărea tineri politicieni cu planuri bine definite şi puşi în mod real pe treabă“.
În contextul în care lipsa modelelor valide este o problemă pentru tineri, alegerea lui Nicuşor Dan, medaliat cu aur la Olimpiada Internaţională de Matematică în anii 1987 şi 1988, poate deveni un mesaj, un altfel de model de „influencer“ pentru Gen Z? Nu va fi deloc uşor, mai întâi să confirme şi apoi putem vorbi de modele, spun cei din domeniul educaţiei, mai ales după ce proiectul România Educată, condus de fostul preşedinte Klaus Iohannis, profesor de fizică, poate fi catalogat după 10 ani de mandat drept un eşec.
„Nu cred că Nicuşor Dan va deveni o inspiraţie pentru întreaga generaţie deoarece am văzut cum a acaparat curentul suveranist o bună parte din tineri, dar consider că, punctual, ar putea să devină un model pentru unii oameni bine intenţionaţi, care îşi doresc schimbări adevărate în ţară. România nu se va umple cu oameni competenţi doar pentru că a ajuns şef al statului un matematician cu doctorat la Sorbona, dar poate că, pe ici, pe colo, vor apărea tineri politicieni cu planuri bine definite şi puşi în mod real pe treabă“, spune un tânăr de 27 ani cu un job în media.
Anul trecut, Ministerul Educaţiei a recompensat pentru rezultatele lor deosebite 178 de elevi olimpici provenind din 72 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat şi private (din 33 de judeţe şi municipiul Bucureşti), care au reuşit un palmares impresionant: 220 de medalii, premii şi menţiuni la 33 de olimpiade internaţionale şi olimpiade/concursuri regionale pe discipline (juniori şi seniori). În acelaşi timp, au fost premiaţi şi cei 192 de profesori care i-au pregătit pe laureaţi. Din totalul celor 220 medalii/premii, elevii români au obţinut 7 medalii de aur absolut (cu punctaj maxim), 45 de medalii de aur, 30 de premii I, 64 de medalii de argint, 11 premii II, 35 de medalii de bronz, 11 premii III, respectiv 17 menţiuni/diplome echivalente.
Aceşti elevi şi profesorii lor reprezintă un club select al educaţiei, dar în realitate imaginea educaţiei din România este cu totul alta. România Educată, proiectul fanion al preşedintelui Klaus Iohannis, a fost un eşec, iar educaţia din România continuă să se confrunte cu aceleaşi probleme cronice: finanţare sub nivelul promis, scăderea numărului de elevi şi studenţi, rezultate tot mai slabe la examenele naţionale şi o infrastructură educaţională care nu ţine pasul cu nevoile actuale.
În 2024, şcolile şi universităţile au primit mai puţini bani decât prevede legea, salariile profesorilor nu au crescut pe măsura promisiunilor, iar legislaţia care ar trebui să ofere stabilitate sectorului este în continuă modificare.
După 10 ani de România Educată, sistemul de educaţie local are mai puţini elevi, mai puţine şcoli, mai puţine universităţi şi rezultate din ce în ce mai slabe la examenele naţionale. În 2024, noul an şcolar a început pentru 3 milioane de copii în aproape aceleaşi condiţii ca anul trecut şi ca în toţi anii din urmă – fără banii promişi de la buget, cu şcolile încă în renovare, cu supraaglomerare în oraşele mari.
Klaus Iohannis a fost profesor de fizică, iar acum România, prin persoana lui Nicuşor Dan, are în cea mai înaltă funcţie din stat un olimpic la matematică. Poate deveni această alegere un nou model pentru generaţiile tinere? Este prea devreme, spun cei din domeniu, dar şi tinerii cu care ZF a vorbit.
„Noul preşedinte ales nu are, din păcate, o activitate ştiinţifică. Deci nu ştiu ce exemplu poate fi. Am mai avut preşedinte fost profesor şi ce a rămas din România Educată? Eu sper ca actualul preşedinte să fie un exemplu pozitiv, dar am rezerve. Ar fi un mare pas înainte dacă ar face o treabă bună, abia peste câţiva ani vom vedea dacă poate fi considerat un model“, spune, cu rezerve, un profesor de informatică.
Alocările bugetare pentru educaţie ca procente din PIB au scăzut constant în perioada 2020-2023. În 2020, cheltuielile guvernamentale pentru educaţie reprezentau 2,90% din PIB, dar aceste procente au scăzut treptat, ajungând la doar 2,10% în 2023.
Nici tinerii din Gen Z nu sunt impresionaţi şi subliniază că votul a fost dictat de context în cea mai mare parte. Astfel şi pentru ei transformarea unui preşedinte olimpic în model presupune rezolvarea unor etape.
„Consider că este un lucru bun alegerea lui Nicuşor Dan în funcţia de preşedinte pentru prestigiul ţării. O persoană care vorbeşte foarte bine limbile franceză şi engleză, pe lângă doctoratul la Sorbona, nu poate decât să îmbunătăţească postura României la nivel internaţional“, spune un tânăr de 22 de ani care lucrează în mediul online.
„Comparativ, alegerea lui George Simion, sau chiar a lui Crin Antonescu, antioccidental deghizat în proamerican, ar fi făcut mai mult rău decât bine.“ Dar de aici până la a-l transforma pe Nicuşor Dan într-un model este cale lungă, adaugă tânărul de 22 de ani.
„Nu cred că viziunea tinerilor referitoare la educaţie se va schimba deoarece Nicuşor Dan a ajuns preşedinte printr-un concurs de circumstanţe favorabile şi nu prin prisma educaţiei, similar parcursului altor politicieni“, a mai spus tânărul.
La nivel european, România era pe penultimul loc în UE după alocările din PIB pentru educaţie, întrecând doar Irlanda şi depăşită cu mult de Grecia, Bulgaria, Polonia şi Ungaria, ţările cu care ne comparăm de obicei. Rezultatele iniţiale obţinute de absolvenţii clasei a VIII-a care au susţinut Evaluarea Naţională în sesiunea din 2024 au fost cele mai slabe din ultimii patru ani.
De asemenea, un aspect important este că mai mult de jumătate dintre elevii înscrişi în anul 2012 în clasa I nu au promovat examenul de bacalaureat. Un alt aspect ignorat în ultimii ani a fost şcoala în trei schimburi, o altă piedică în calea educaţiei. În România, organizarea orelor în trei schimburi este o practică întâlnită în unele şcoli, în principal din cauza supraaglomerării şi a lipsei de spaţii adecvate. Această situaţie afectează în special unităţile de învăţământ din marile oraşe, precum Bucureşti, oraşul unde Nicuşor Dan a fost primar.
Educaţia, dincolo de medaliile de la olimpiadă
► Alocările bugetare pentru educaţie ca procente din PIB au scăzut constant în perioada 2020-2023. În 2020, cheltuielile guvernamentale pentru educaţie reprezentau 2,90% din PIB, dar aceste procente au scăzut treptat, ajungând la doar 2,10% în 2023.
► La nivel european, România era pe penultimul loc după alocările din PIB pentru educaţie, întrecând doar Irlanda şi depăşită cu mult de Grecia, Bulgaria, Polonia şi Ungaria, ţările cu care ne comparăm de obicei.
► Rezultatele iniţiale obţinute de absolvenţii clasei a VIII-a care au susţinut evaluarea naţională în sesiunea din 2024 au fost cele mai slabe din ultimii patru ani.
► Mai mult de jumătate dintre elevii înscrişi în anul 2012 în clasa I nu au promovat examenul de bacalaureat.
► În România, organizarea orelor în trei schimburi este o practică întâlnită în unele şcoli, în principal din cauza supraaglomerării şi a lipsei de spaţii adecvate.
