Reacţiile persoanelor în faţa unor situaţii diferă de la o generaţie la alta, iar felul în care oamenii află şi interacţionează cu veştile importante din vieţile lor joacă un rol major în modul în care acestea sunt interpretate şi integrate în experienţa lor emoţională. Astăzi, social media influenţează profund modul în care tinerii Gen Z percep şi răspund la mediul extern, potrivit unui articol realizat de European Youth Portal.
Pentru Denisa, o tânără în vârstă de 24 de ani, social media e factorul principal care îi cauzează un stres constant când vine vorba de ştiri negative, iar acest obicei de multe ori îi provoacă o stare de oboseală constantă, pentru că, din momentul în care se trezeşte şi până seara, intră pe reţelele sociale pentru a rămâne la curent cu ştirile care apar şi ce fac prietenii săi.
„Social media e ceva complet toxic pentru starea mea de bine şi deşi ştiu acest lucru, pur şi simplu e foarte greu să te deconectezi chiar şi pentru o zi de la mediul online, pentru că eşti curios de ce se mai poate întâmpla în lume, ce mai face prietenul acela de care n-ai mai auzit demult, ce produs mai e relevant pe piaţă şi multe altele. Simt că dacă mi-aş lăsa telefonul deoparte pentru o zi de la ştirile pe care le primesc zilnic despre piaţa muncii, despre modul în care merge economia astăzi şi exemplele sunt la nesfârşit, aş fi mai liniştită, dar nu pot pentru că apare frica aia de a rata ceva”, spune Denisa, o tânără în vârstă de 24 de ani.
Deşi e o alegere conştientă să stai pe reţelele de socializare, adaugă ea, cumva eşti dependent fără să vrei şi prezinţi mai puţină empatie atunci când eşti nevoit să interacţionezi cu o situaţie negativă, tocmai pentru că eşti expus zilnic la o cantitate mare de informaţii şi treci prin tot felul de stări: acum vezi un video cu un câine care aleargă ceea ce te bucură, iar următorul video e despre un context tensionat precum războiul.
Recent a devenit din ce în ce mai cunoscut pe TikTok trendul „Gen Z stare”, în care tinerii manifestă o reacţie neutră, o stare contemplare, în timp ce alocă o privire dezaprobatoare atunci când sunt într-o conversaţie cu o persoană care le împărtăşeşte o veste care îi solicită emoţional. Un context bine cunoscut este cel în care tinerii angajaţi făceau contact vizual, fără să adauge nimic la conversaţie, cu managerii de departament, atunci când erau puşi într-o situaţie inconfortabilă, ceea ce era privită ca o totală lipsă de respect faţă de generaţiile mai în vârstă. Pentru tineri, o astfel de reacţie reprezintă o barieră emoţională în faţa situaţiilor inconfortabile, care provine de la o expunere constantă la ştiri negative, potrivit unui articol realizat de European Youth Portal.
Spre exemplu, atunci când se pune problema de concedierea unei persoane la locul actual de muncă, fiecare reacţionează în mod diferit: unele persoane sunt împăcate cu această situaţie, altele resimt o stare de furie, iar altele nu prezintă nicio emoţie şi tratează cu indiferenţă, se arată într-un articol realizat de European Youth Portal, o platformă oficială a Uniunii Europene dedicată tinerilor. Generaţia Z prezintă din ce în ce mai puţină empatie în faţa unei informaţii negative, deoarece tinerii văd zilnic pe social media ştiri care le influenţează starea de la un minut la altul.
De unde vine această retragere relaţională? Generaţia Z a crescut într-o lume care este constant conectată şi expusă la informaţii provenite din media internaţională. Prin comparaţie cu generaţiile anterioare, unde ştirile puteau fi filtrate mai uşor, tinerii de azi primesc zilnic pe reţelele sociale o cantitate mare de informaţii, ceea ce poate provoca „oboseală a compasiunii”, un termen folosit ca să descrie starea de epuizare emoţională şi psihologică, conform site-ului Psychology Today.
Diana Vijulie, psiholog, subliniază în cadrul unui interviu acordat pentru ZF Gen Z, că trendul «Gen Z stare» este rezultatul interacţiunii mai multor procese psihologice tipice unei generaţii care a trăit dintotdeauna în mediul digital.
„Tinerii din Gen Z sunt expuşi constant la un flux foarte intens de stimuli emoţionali, de la conţinut amuzant la imagini cu crize, războaie sau tragedii, ceea ce poate duce la ceea ce psihologia numeşte „compassion fatigue”: o formă de oboseală emoţională care apare atunci când suntem expuşi repetat la emoţii intense fără timp suficient de procesare. În astfel de situaţii, psihicul poate răspunde printr-o reacţie de freeze/îngheţ sau de retragere relaţională - o mică disociere temporară în care expresia devine neutră sau absentă, ca o formă de autoprotecţie”, explică Diana Vijulie, psiholog, pentru ZF Gen Z.
În acelaşi timp, a mai adăugat ea, fenomenul reflectă şi o schimbare culturală: Gen Z este mai puţin dispusă să respecte regulile sociale tradiţionale ale „măştii emoţionale” (de exemplu să zâmbească sau să pară agreabilă în interacţiuni formale atunci când nu simte asta). Astfel, „Gen Z stare” poate fi atât un semn de suprasolicitare emoţională într-o lume hiper-stimulantă, cât şi o formă de nonconformism social şi de refuz al performării emoţionale în relaţiile cotidiene.
Joe Galvin, directorul de cercetare la Vistage, o organizaţie internaţională care oferă consultanţă şi mentorat în mediul de business, explică în cadrul unui interviu acordat pentru Forbes, cum trendul „Gen Z stare” este adesea interpretat eronat ca o formă de dezinteres sau sfidare. De fapt, acesta consideră că fenomenul nu este doar un simplu trend, ci reflectă o distanţă tot mai mare între generaţii în ceea ce priveşte modul de comunicare.
