Dacă ai spus măcar o dată „Hai să îţi arăt un meme funny” sau „Să vezi ce fail am dat”, trebuie să ştii că aceste cuvinte, dar şi multe altele pe care le foloseşti zilnic pe TikTok, Instagram, Discord sau în conversaţiile cu prietenii nu mai sunt doar termeni care rămân strict pe internet. Lingviştii îi urmăresc, îi analizează şi îi documentează, pentru că spun o poveste despre felul în care se schimbă limba română.
Poate părea surprinzător, dar chiar Institutul de Lingvistică al Academiei Române a realizat o lucrare dedicată acestor cuvinte şi sensuri noi, intitulată „Inventar de cuvinte şi sensuri noi atestate în mediul online” (ICSO).
Nu este un dicţionar care îţi spune cum trebuie să vorbeşti, ci unul care arată cum vorbesc oamenii astăzi, mai ales în mediul online. Aşa au ajuns termeni precum „ghost”, „meme”, „fail” sau „fratelo” să fie analizaţi alături de multe alte cuvinte care fac parte din vocabularul noii generaţii.
Potrivit informaţiilor din lucrarea oficială, inventarul cuprinde aproximativ 1.400 de cuvinte şi expresii, organizate în mai multe categorii: cuvinte formate prin derivare sau conversiune, termeni tehnici şi de specialitate deveniţi frecvent utilizaţi, vocabular specific mediului online şi cuvinte deja cunoscute, dar care au dobândit sensuri sau utilizări noi.
Pentru a fi incluşi în inventar, majoritatea termenilor au trebuit să fie atestaţi de cel puţin zece ori în surse online diferite, ceea ce oferă consistenţă şi credibilitate cercetării. Dar care sunt câţiva dintre cei mai interesanţi termeni?
- meme – imagine, videoclip sau text amuzant care circulă rapid pe internet şi este preluat sau reinterpretat de utilizatori;
- influencer – persoană cu vizibilitate pe reţelele sociale, capabilă să influenţeze opiniile, alegerile sau cumpărăturile urmăritorilor;
- selfie – fotografie pe care o persoană şi-o face singură, de obicei cu telefonul, pentru a o posta online;
- emoji – simbol vizual folosit în mesaje pentru exprimarea rapidă a unei emoţii, reacţii sau idei;
- fratelo – prieten, frate, coleg de gaşcă;
- vlogger – creator de conţinut care publică videoclipuri, adesea despre viaţa personală, experienţe sau diferite teme de interes;
- viralizare – răspândirea foarte rapidă a unei postări, imagini sau înregistrări video către un număr mare de utilizatori;
- trol / troll – persoană care postează mesaje provocatoare sau ofensatoare pentru a stârni certuri şi reacţii emoţionale;
- fail / a da fail – eşec sau situaţie în care cineva greşeşte, nu reuşeşte ori ajunge într-un moment penibil;
- fake news – informaţii sau ştiri false, prezentate ca fiind adevărate, de multe ori pentru a manipula publicul;
- app – formă prescurtată pentru o aplicaţie instalată şi folosită pe telefonul mobil;
- hater – persoană care urăşte anumite lucruri sau persoane şi îşi manifestă sentimentele prin mesaje publice; persoană foarte negativă, critică;
- a trolla – a posta pe internet sau a spune lucruri provocatoare ori ofensatoare la adresa cuiva, de obicei în mod repetat, cu scopul de a supăra sau de a obţine o reacţie;
- hardcore – intens; cu impact puternic;
- pârnăiabil – persoană care merită sau urmează să meargă la închisoare;
- photoshopare – prelucrarea unei imagini în format electronic cu ajutorul unui program de editare a imaginilor, precum Adobe Photoshop.
Cuvintele acestea spun multe despre felul în care comunică tinerii astăzi: mult conţinut vizual, reacţii rapide, social media, influenceri şi tot mai mulţi termeni preluaţi din engleză. Lucrarea nu spune că toate aceste cuvinte sunt „corecte” sau recomandate, ci doar arată cum sunt ele folosite în realitate, mai ales în mediul online.
Lucrarea ICSO, realizată de Institutul de Lingvistică al Academiei Române, a pornit de la un proiect de informatizare a lexicului limbii române. În cadrul acestuia, vocabularul extras din principalele dicţionare generale ale limbii române (DEX, MDA şi DN) a fost comparat cu un corpus de cărţi, ziare şi texte în format electronic. Rezultatul a fost surprinzător: multe cuvinte folosite în mod real nu apăreau în niciunul dintre aceste dicţionare.
Pornind de la această observaţie, cercetătorii şi-au propus să identifice şi să definească termenii şi sensurile care lipsesc din dicţionarele generale, extinzând analiza asupra limbii române folosite în mediul online.
Autorii subliniază că documentarea acestor cuvinte este importantă din mai multe motive. Ea evidenţiază creativitatea vorbitorilor, păstrează o imagine fidelă a limbii pentru generaţiile viitoare şi îi ajută pe cititori să înţeleagă mai bine termenii care circulă în spaţiul public. De asemenea, expresia „cuvinte şi sensuri noi” nu se referă doar la neologisme, ci şi la cuvinte mai vechi care nu au fost înregistrate până acum în dicţionarele generale.
