• Leu / EUR5.0965
  • Leu / GBP5.8503
  • Leu / USD4.3037
Health

Cum arată un coş de cumpărături de buget care te ajută să mănânci sănătos? Andreea Pavel, nutriţionist dietetician autorizat: „Mâncatul sănătos trebuie să se adapteze vieţii tale, nu să devină o sursă de stres”

Cum arată un coş de cumpărături de buget care te...

Autor: Ilinca Oniciuc

406 13 ian 2026

Tinerii generaţiei Z sunt adesea prinşi între dorinţa de a mânca mai sănătos şi încercarea de a îşi gestiona cât mai bine timpul şi bugetul săptămânal. Deşi, alternativele sănătoase de alimentaţie sunt la tot pasul, volumul mare de informaţii care se contrazic între ele din mediul online nu îi ajută să îşi formeze o perspectivă reală privind un stil de viaţă alimentar echilibrat.

Andreea Pavel, nutriţionist dietetician autorizat, dar şi fondatoarea cabinetului de nutriţie şi dietetică Napoca Nutrition din Cluj-Napoca, este de părere că a găti acasă este un mare avantaj pentru sănătatea oricărui tânăr, pentru că îl ajută să deţină un control mai ridicat asupra ingredientelor folosite, dar şi să îşi gestioneze mult mai bine bugetul.

„Pentru Generaţia Z, alimentaţia ajunge frecvent prinsă între extreme: intenţia de a mânca sănătos există, dar este rapid sabotată de lipsa timpului, a bugetului sau de volumul mare de informaţii contradictorii din online. Din perspectivă nutriţională, lucrurile sunt însă mult mai simple şi mai umane: mâncatul sănătos trebuie să se adapteze vieţii tale, nu să devină o sursă de stres”, spune ea în cadrul unui interviu ZF.

Cumpărăturile pentru o alimentaţie sănătoasă pornesc, înainte de toate, de la o planificare atentă. Ideal, consideră nutriţionistul, ar fi să ne facem o listă bazată pe mesele săptămânii, pentru a evita achiziţiile impulsive şi risipa alimentară.

„Coşul ar trebui construit în jurul alimentelor integrale, predominant vegetale. Legumele de sezon, proaspete sau congelate, ar trebui să ocupe cea mai mare parte, urmate de fructe pentru gustări sau desert. Cerealele simple reprezintă principala sursă de energie, iar leguminoasele (fasole, linte, năut, mazăre) sunt esenţiale ca surse accesibile de proteine vegetale şi fibre. Proteinele de origine animală se recomandă moderat, din surse simple precum ouăle, lactatele de bază, peştele sau carnea slabă. Grăsimile sănătoase completează alimentaţia, în cantităţi mici, dar constante”, a mai adăugat Andreea Pavel.

Un element-cheie, adesea ignorat, mai spune ea, este planificarea meselor. Câteva minute dedicate organizării meselor pentru câteva zile şi respectarea unei liste de cumpărături pot reduce semnificativ cheltuielile şi risipa alimentară, explică Andreea Pavel.

„Când ştim ce urmează să gătim, cumpărăm mai puţin impulsiv şi folosim mai eficient ceea ce avem deja”, mai spune aceasta.

Pentru Gen Z, mâncatul sănătos rămâne o provocare reală atunci când bugetul lor este unul limitat. Între chirii tot mai mari, ieşiri cu prietenii şi dorinţa de a trăi o viaţă echilibrată, alimentaţia ajunge adesea pe plan secund.

Totuşi, Andreea Pavel susţine că un buget săptămânal care să fie realist, în funcţie de oraşul în care locuiesc tinerii, de moderaţia alimentelor de origine animală şi de alimentele cumpărate la promoţie, se învârte în jurul sumei de 150–250 lei de persoană.

„Pentru tinerii care îşi doresc să economisească fără să-şi sacrifice plăcerile zilnice, una dintre recomandările mele principale este să înlocuiască cafeaua, ceaiul sau matcha consumate zilnic în oraş cu variantele preparate acasă. În plus, băuturile făcute acasă pot fi şi mai sănătoase: mai puţin zahăr, siropuri sau îndulcitori adăugaţi, folosirea unui lapte simplu (de exemplu 1,5% grăsime) în locul laptelui „barista” şi consumul din căni reutilizabile, nu din pahare de unică folosinţă care pot elibera micro şi nanoparticule de plastic”.

Programul de masă al oricărui tânăr este destul de important şi este esenţial să se adapteze stilului lor de viaţă printr-o rutină care funcţionează pentru fiecare la nivel individual.

„Orele de lucru, cursurile, antrenamentele, programul de somn sau nivelul de activitate zilnică influenţează direct momentul optim al meselor. Nu există un orar universal valabil care să funcţioneze pentru toată lumea. (...) Ideal, micul dejun se consumă în primele 1–2 ore după trezire, prânzul la 4–5 ore distanţă, iar cina cu aproximativ 2–3 ore înainte de somn. Mesele regulate susţin energia, concentrarea şi reduc episoadele de mâncat haotic”, povesteşte Andreea Pavel.

Cum arată un exemplu de meniu simplu pentru o zi oferit de Andreea Pavel, nutriţionist dietetician autorizat:

           •          Mic dejun: ovăz cu iaurt simplu şi fructe sau toast cu brânză cottage, ouă scrambled şi legumele preferate

           •          Prânz: paste cu legume de sezon integrate în sos, cu pui sau peşte

           •          Cină: supă de legume, alături de un sandwich rapid

           •          Gustări: un fruct de sezon, iaurt simplu sau un pumn de nuci

 

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels