♦ Peste 15% dintre români au spus că au dificultăţi moderate sau chiar severe în a-şi aduce aminte de lucruri sau a se concentra, conform Eurostat. Aceasta este de altfel media la nivelul întregii Europe ♦ Pe cât de sensibil este creierul în formare al adolescenţilor şi se adaptează la sistemul de recompensă rapidă oferit de clipurile scurte de pe TikTok, pe atât de rapid se poate „reface” ♦ Psihologul Monica Bolocan, din cadrul clinicii Neuroaxis, oferă reţeta.
În metrou, autobuz, pe stradă, înainte de somn, telefonul a devenit indispensabil pentru mulţi dintre noi. Ce se întâmplă însă atunci când pierdem şirul de TikTokuri sau story-uri zi după zi? Apar agitaţia, nerăbdarea, începi mai multe taskuri şi nu rezolvi niciunul, devine tot mai greu să asculţi sau să porţi o conversaţie mai profundă. În plus, îţi verifici telefonul constant, chiar fără să fii căutat. Dacă te regăseşti în contextele menţionate, Monica Bolocan, psiholog clinician, îţi explică de ce, dar mai ales ce poţi face.
„Creierul adolescenţilor este încă în dezvoltare, iar acest lucru îl face deosebit de sensibil la stimulii rapizi şi constanţi oferiţi de social media (spre exemplu, TikTok). Like-urile, comentariile, notificările şi videoclipurile scurte activează sistemul de recompensă al creierului, eliberând dopamină – substanţa asociată cu plăcerea şi motivaţia”, spune psihologul Monica Bolocan, din cadrul clinicii Neuroaxis din Bucureşti.
Ea completează că această adaptare a creierului pe termen lung are efecte precum scăderea capacităţii de concentrare, dificultăţi în menţinerea atenţiei pe sarcini mai lungi, nevoia de stimulare constantă, intoleranţă la plictiseală.
Dincolo de acestea, mai sunt şi riscuri medicale legate direct de timp prea mult în faţa ecranelor. Principalele probleme care pot apărea sunt tulburările de somn, probleme de vedere, dar şi dureri de spate, gât, umeri. În plus, cei afectaţi devin sedentari, creşte riscul unor probleme cu greutatea, şi mai anxioşi, odată cu scăderea stimei de sine în urma comparaţiei permanente cu imagini ideale prezentate în social media.
„Vestea bună este că, în majoritatea cazurilor, efectele negative ale utilizării excesive a social media sunt reversibile. Creierul are o mare capacitate de adaptare, mai ales la vârste tinere, dacă sunt introduse schimbări sănătoase”, a mai completat specialista.
Şi părinţii au un rol de a ghida şi a oferi exemplul personal tinerilor.
Este prea mult social media când adolescentul:
► simte nevoia constantă de a verifica telefonul
► îşi neglijează responsabilităţile şcolare
► doarme insuficient din cauza ecranelor
► devine iritabil sau anxios când nu are acces la internet
► se retrage social, atât în familie cât şi în afara acesteia
► îşi pierde interesul pentru activităţi care înainte îi făceau plăcere.
Ce este de făcut:
► încurajarea activităţilor offline: sport, lectură, hobby-uri creative, tabere, programe de dezvoltare personală în grup
► evitarea ecranelor cu cel puţin o oră înainte de culcare
► pauze regulate de la ecrane („digital detox”), ideal în familie, cu implicarea tuturor membrilor acestora
► discuţii deschise între părinţi şi copii despre efectele social media, fără critică sau pedeapsă, şi, mai ales, exemplul personal al părinţilor
