Dacă ai senzaţia că nu dormi suficient sau că nu reuşeşti să te odihneşti, iar a doua zi nu te poţi concentra, nu eşti singurul. Pentru mulţi tineri din Gen Z, privarea de somn a devenit practic o stare semipermanentă. Din ce cauză? Un program haotic de somn, utilizarea excesivă a ecranelor şi presiunea de la facultate sau de la job sunt factori recunoscuţi pentru problemele de tulburare a ritmului circadian.
Anul acesta, Ziua Mondială a somnului este celebrată pe 13 martie 2026, iar tema acestui an este „Dormim bine, trăim mai bine”, afirmă Societatea Mondială a Somnului şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
Peste 90% dintre tinerii din Gen Z mărturisesc că stau treji mai târziu decât ar trebui din cauza reţelelor sociale, conform unui material publicat de Sleep Health Foundation. La nivel mondial, potrivit unui amplu studiu publicat în Nature, adulţii dorm în medie 7 ore pe noapte.
Însă o singură noapte de nesomn poate creşte a doua zi nivelul de cortizol (hormonul stresului) cu peste 37%. Lipsa somnului conduce la creşterea riscului de a simţi o stare de anxietate cu până la 30%, iar persoanele care dorm sub 6 ore pe noapte au în medie o pierdere de productivitate de 2,4% faţă de cei care dorm peste 7 ore.
Dar ce se întâmplă cu productivitatea atunci când organismul nu mai are parte de suficient somn? În timpul somnului se consolidează memoria, se procesează informaţiile învăţate în timpul zilei şi se refac resursele cognitive. Când dormim prea puţin, efectele apar practic imediat şi se reflectă direct în productivitate: scade capacitatea de concentrare, memoria nu mai funcţionează la fel de bine, apar iritabilitatea, lipsa de motivaţie şi greşelile la locul de muncă.
În cadrul unui experiment care a fost realizat pe studenţi programatori a arătat că o singură noapte de privare de somn a redus calitatea muncii lor la aproximativ jumătate comparativ cu nivelul mediu înregistrat în mod normal.
Cum a ajuns insomnia să fie prezentă printre tinerii Gen Z? Există câteva motive clare pentru care problemele de somn apar atât de des la această generaţie: utilizarea intensivă a internetului, care menţine starea de activitate mentală, ceea ce întârzie adormirea şi favorizează apariţia insomniei.
De asemenea, programul neregulat de culcare, anxietatea şi presiunea socială sau academică sunt frecvente la tineri şi pot afecta somnul. Se creează, astfel, un cerc vicios: lipsa somnului intensifică stresul şi dezechilibrele emoţionale, iar acestea, la rândul lor, reduc şi mai mult calitatea somnului.
Pentru că tehnologia ne însoţeşte aproape peste tot, o putem folosi şi pentru a ne ajuta să dormim mai bine. De exemplu, anumite căşti in-ear, care pot fi purtate în timpul somnului, cum sunt cele create de Anker Innovations, lider global în tehnologiile de încărcare şi stocare a energiei pentru locuinţe, care dezvoltă produse electronice inovatoare, au funcţii Active Noise Canceling şi izolare fonică pasivă, ajustând zgomotul de fundal în timp real.
În practică, somnul rămâne una dintre cele mai simple soluţii pentru a fi mai eficienţi şi mai productivi ziua următoare, care contribuie la starea de bine a organismului.