♦ Seri de şah, board games sau pur şi simplu o seară de lectură în afara casei sunt genul de evenimente care au loc tot mai des în Bucureşti ♦ Şi deşi magnetismul ecranelor rămâne puternic, spaţiile care organizează astfel de evenimente devin neîncăpătoare ♦ Până la urmă, nici nu sunt necesari organizatori externi, pentru că astfel de sesiuni de jocuri sau serile de poezii sunt organizate şi pe cont propriu şi devin momente cu o energie mult mai bună decât un scroll aproape inconştient în social media ♦ Cum s-a transformat noaptea de club în seara de joc şi cum au devenit aceste noi obiceiuri interesante pentru proprietarii de baruri până la furnizorii de energie?
„Acum că nopţile devin oficial mai lungi, E.ON Next invită oamenii să se «deconecteze» şi să joace într-o nouă campanie de distribuire gratuită de jocuri de societate care recompensează stilul de viaţă cu emisii reduse de carbon. Iniţiativa neobişnuită invită gospodăriile să oprească ecranele şi să creeze împreună amintiri eficiente din punct de vedere energetic, contribuind la protejarea planetei şi combaterea plictiselii de iarnă“, îşi informau clienţii cei de la E.ON UK, grup de utilităţi, în toamna anului trecut. E.ON mai spune că ideea acestui concurs se bazează pe „obsesia naţională pentru jocurile de societate.“
„Mai mult de două treimi (68%) dintre tinerii sub 28 de ani recunosc că preferă să se întâlnească cu prietenii pentru a juca un joc de societate decât să meargă într-un club. În acelaşi timp, un procent uimitor de 91% dintre britanici declară cu mândrie că le place să joace jocuri de societate în timpul liber, iar 60% spun că joacă mai des acum decât acum doi ani“, arătau studiile citate de E.ON UK.
Serile de lectură? Fully booked!
Pe plan local, serile de şah sau competiţiile de Catan se ţin cu uşile închise, spaţiile care găzduiesc astfel de evenimente fiind pline până la refuz de tineri care caută acelaşi lucru, conectarea dincolo de ecrane.
„Aruncăm zarurile, râdem alături de străini care s-ar putea să nu rămână străini şi vedem ce se întâmplă când telefoanele rămân în buzunare.“ Aşa sună invitaţia pe care OTOTO o lansa pentru finalul lunii trecute pentru evenimentele care au fost găzduite la OTOTO Station, unul dintre spaţiile OTOTO din Bucureşti. Highlightul era o competiţie de Catan organizată de Reading Corner Bucharest, comunitate care organizează întâlniri săptămânale, în diferite locuri din capitală, cu scopul încurajării lecturii.
Dincolo de serile de Catan, lista evenimentelor pentru luna februarie organizată de OTOTO include seri de şah, workshopuri de mărţişoare sau de croşetat, yoga sau pictură.
Balls, restaurantul de pe bulevardul Dacia, care a făcut din chiftele una dintre vedetele peisajului culinar din Bucureşti, este aproape în fiecare seară plin. Dar oamenii nu vin numai pentru celebrele chiftele sau conopida prăjită, ci au şi alte motive de întâlnire.
„Vrei să mergem să citim sau să ascultăm ceva în seara asta?“ „Unde?“, se întreabă doi tineri pe contul de Instagram al Balls. Într-un final, cei doi ajung la Balls la un eveniment cu cărţi, audiobooks şi comfort food. „Fiecare cu povestea lui, departe de social media“ se încheie postarea. Propunerea, care vine din partea Balls, Reading Corner şi Audio Tribe, este de fapt o invitaţie la deconectare de la social media şi conectare faţă în faţă, chiar dacă poate fi şi cu căştile pe urechi.
Creatorii propriului context
Dar tinerii nu au nevoie de un context creat de altcineva pentru că serile de joc se organizează şi pe cont propriu.
„Ocazional, când ne întâlnim în grupul nostru de prieteni, jucăm diverse board games, cum ar fi Catan, Activity sau Alias. Uneori facem şi seri speciale de jocuri sau mici sesiuni când mergem la munte şi ne plictisim de stat afară la grătar. Din punctul meu de vedere, e o variantă funny de a te juca, chiar şi atunci când deja eşti adult şi îmi plac genul acesta de jocuri pentru că îmi alimentează spiritul de competiţie. În plus, unele jocuri sunt de echipă, iar mie personal îmi place asta foarte tare“, spune Daria.
Mai departe, pasiunile devin la rândul lor generatoare de cluburi pe anumite teme sau evenimente.
„Eu particip la un cerc de poezie care se ţine o dată la 2 săptămâni în centrul vechi (Bucureşti – n.red.). A fost fondat iniţial în căminul unde am stat cât eram student de mine şi alţi trei prieteni şi pe măsură ce ne-am tot întâlnit la un pahar de vin si o poezie am venit cu ideea să mărim grupul (iniţial eram noi trei şi atat) şi să găsim o locaţie ca eventual să trecem la seri de poezie ca un fel de spectacol cu bilet“, povesteşte Mihai. „Ne-a ieşit, acum ne strângem chiar şi 20, discutăm, organizăm următorul cerc, căutăm membri noi şi vrem să scoatem un volum al cercului, ceva comun în care să apară texte de la toţi, plus câte un volum personal pentru fiecare membru. Momentan ne căutăm un critic, unul serios care să ne ajute să devenim cumva mai buni.“
Energia unor astfel de întâlniri nu se compară cu scrollul pe social media, spune Ioana.
„De obicei, ne strângem cam o dată pe săptămană vreo şase prieteni, la unul dintre noi acasă, pentru că aşa e cel mai intim şi comod pentru toţi să putem sta până târziu să jucăm diverse jocuri şi să povestim. Cel mai des cred ca se joacă Catan, Remi sau Dixit, durează mai mult comparativ cu alte jocuri, dar nivelul de distracţie e pe măsură. Sunt genul de jocuri care te apropie de cei de lângă tine, pentru că dorinţa de a câştiga, de a îi ajuta sau chiar de «a râde» într-un mod prietenesc de o seară mai puţin favorabilă pentru unul dintre noi la jocuri, te uneşte. Clar e mult mai sănătos şi te încarcă de energie o seară de genul comparativ cu a pierde timpul pe social media.“
Momentul pentru o schimbare?
Migrarea tinerilor de la ecrane spre interacţiuni reale devine un fenomen foarte interesant de analizat, anunţurile făcute de mai multe state, precum Franţa sau Spania, privind interzicerea social media pentru anumite categorii de vârstă fiind o dovadă în plus.
Generaţia Z şi o parte a milenialilor, consideraţi mult timp nativi digitali şi motorul economiei online, încep să se retragă din spaţiul digital. După mai bine de un deceniu de viaţă trăită pe reţelele sociale, tot mai mulţi tineri renunţă la aplicaţii, limitează timpul petrecut online şi se întorc către experienţe autentice, de la interacţiuni faţă în faţă până la media clasică (ziare, reviste, radio) şi telefoane simple.
Fenomenul capătă forma unei revoluţii tăcute, fără lideri şi fără manifest, dar cu efecte vizibile asupra industriei de social media şi a modului în care este consumată tehnologia, scrie CNBC. Datele susţin această schimbare de comportament. Un studiu Deloitte realizat în 2025 arată că aproape un sfert dintre consumatorii britanici au şters cel puţin o aplicaţie de social media în ultimele 12 luni, proporţia urcând spre o treime în rândul generaţiei Z. În paralel, analiza realizată de Financial Times şi GWI indică un declin constant al timpului petrecut pe platformele sociale după 2022, cu o scădere mai accentuată în rândul adolescenţilor şi al tinerilor de 20 de ani.
Motivaţiile sunt multiple. Presiunea psihologică, suprasolicitarea informaţională şi percepţia că mediul online a devenit ostil sau polarizat îi determină pe tineri să îşi regândească relaţia cu tehnologia.
Un rol important îl joacă şi modelul economic al platformelor. Nevoia de monetizare a transformat feed-urile într-un spaţiu dominat de reclame, într-un moment în care generaţia Z este deja cea mai expusă publicităţii din istorie. Pentru mulţi tineri, social media nu mai este un spaţiu de exprimare, ci unul de vânzare continuă, ceea ce accelerează retragerea.
Revoluţia tăcută nu înseamnă doar ştergerea aplicaţiilor, ci şi revenirea la practici analogice. Tot mai mulţi tineri cumpără viniluri, folosesc camere foto pe film, aleg telefoane clasice sau revin la presa tipărită. Activităţile offline, de la întâlniri faţă în faţă la hobby-uri manuale, sunt percepute ca o formă de recuperare a atenţiei şi a timpului personal. Iar serile de Catan, de şah sau de lectură devin astfel de instrumente de a câştiga timpul pierdut până acum în social media.
