Persoanele otroverte nu tânjesc după mulţimi sau companie constantă. Sunt acei oameni care stau liniştiţi cu o cafea într-o cafenea aglomerată, cu privirea pe jumătate visătoare, pe jumătate observatoare, complet împăcaţi cu ei înşişi. Rareori sunt timizi sau introvertiţi; nu sunt dezadaptaţi social şi nici anxioşi social. Experienţa lor provine din un alt mod de a se raporta la lume.
Termenul „otrovert” a fost introdus de psihiatrul american Dr. Rami Kaminski, fondatorul Otherness Institute şi autor al lucrării The Gift of Not Belonging. Observând timp de decenii pacienţi care nu se regăseau nici în tiparele clasice de introversie, nici în cele de extraversie, Dr. Kaminski a simţit nevoia unui concept nou care să descrie această categorie distinctă de oameni: sociali, empatici, dar în mod fundamental independenţi, orientaţi spre sine şi adesea percepuţi ca „outsideri”. Astfel a luat naştere termenul „otrovert”, menit să ofere un limbaj şi un cadru pentru o experienţă de viaţă care până acum nu avea un nume.
Termenul otrovert provine din limba spaniolă (moştenit etimologic din latină): otro înseamnă „altul”, iar -vert, cu rădăcină latină, înseamnă „a se întoarce” sau „orientare”. Literal, otrovert înseamnă „cel care este orientat într-o direcţie diferită”.
Psihologii descriu acest lucru drept sociabilitate selectivă. „Otroverţii au ceea ce numim prezenţă intenţională,” spune Dr. Swati Rao, psiholog clinician la NIMHANS. „Ei aleg interacţiunile care contează şi îşi conservă energia pentru momentele de conexiune autentică.”
Stilul de viaţă al otrovertului este discret aspiraţional, în locuinţe minimale pline de cărţi şi plante, întâlniri solo la cafenea sau escapade de weekend în cabane de munte. A fi otrovert nu înseamnă izolare; înseamnă recuperarea energiei, prioritizarea autenticităţii şi refuzul de a performa constant pentru validare. Sociologul cultural Prof. Arvind Sharma spune: „Ei rezistă în linişte presiunii sociale pentru vizibilitate permanentă şi modelează un ritm alternativ, în acelaşi timp autonom şi ancorat social.”
Otroverţii au un stil relaţional unic şi se înclină în mod natural spre empatie şi prietenie. Cu toate acestea, sentimentul lor de nepotrivire şi „disonanţa dintre faptul că par şi acţionează ca nişte ‘insideri’, dar se simt ca nişte outsideri este obositoare, determinându-i să se retragă din grup în favoarea relaţiilor unu-la-unu şi să evite obligaţiile sociale inutile.”
Câteva dintre trăsăturile de bază ale otroverţilor, potrivit Dr. Kaminski (extrase din cartea sa The Gift of Not Belonging: How Outsiders Thrive in a World of Joiners) sunt:
- Nu sunt genul care să îşi organizeze petreceri de ziua lor şi, în general, evită orice fel de petreceri de grup.
- Preferă sporturile şi activităţile individuale, unde pot concura singuri.
- Nu le place să aducă laolaltă oameni din diferite părţi ale vieţii lor, chiar dacă acei oameni se cunosc între ei.
- Nu simt o afinitate puternică pentru o echipă sportivă, o universitate absolvită sau o companie pentru care lucrează.
- Îşi susţin opiniile şi convingerile atunci când sunt întrebaţi la muncă şi nu sunt influenţaţi de părerile exprimate de colegi.
- Sunt specialişti, nu generalişti — interesele şi abilităţile lor sunt înguste ca arie, dar foarte profunde.
- Deşi au uneori perspective diferite, otroverţii nu sunt combativi sau argumentativi; dimpotrivă, par politicoşi, prietenoşi şi uneori chiar extrovertiţi.
- Evită confruntările
Dacă vrei şi tu să afli dacă te încadrezi în acest nou tip de personalitate, există chiar şi un test creat de Dr. Rami Kaminski pe care îl poţi face: https://www.othernessinstitute.com.
