♦ Lavinia Raşcă, expert în strategie şi antreprenoriat şi cofondator al ExecEdu şi ASEBUSS, şi Andrei Stupu, doctor în ştiinţele educaţiei, au fost prezenţi în cel mai recent episod al emisiunii ZF „Ce faci cu banii tăi?”, susţinută de Banca Transilvania şi parte din programul FIT – Finanţe pe Înţelesul Tuturor al BT, şi au vorbit despre mituri, generaţii şi despre tinerii de ieri versus cei de azi.
Generaţia ta este, de multe ori, privită prin lentila comparaţiilor. „Pe vremea noastră era altfel”, „noi eram mai serioşi”, „tinerii nu mai au răbdare” sau „nu mai vor să muncească” sunt lucruri pe care, cu siguranţă, le-ai auzit despre generaţia Z în repetate rânduri.
Dar realitatea este mai nuanţată. Fiecare generaţie creşte într-o lume diferită, cu alte provocări, alte resurse şi alte moduri de a învăţa, de a lucra, de a comunica şi de a-şi construi viitorul. Tinerii de ieri au avut propriile lupte. Generaţia ta le are pe ale ei.
„Miturile sunt din secolul şapte-opt înaintea erei noastre. Toţi filozofii antici se plângeau că tinerii sunt superficiali, sunt nepoliticoşi, sunt prea rapizi. Managerii cu care lucrez acum în cursuri, care au 40-50 de ani, se plâng de tinerii din generaţia Z, dar nu-i înţeleg. După două-trei zile de curs îşi dau seama însă că nu e vorba despre cei din generaţia Z, ci despre ei şi că trebuie să se schimbe. (...) Nu există mai bun şi mai rău, există diferit, iar generaţia Z este diferită şi complementară. Tocmai în asta constă bogăţia”, spune Lavinia Raşcă, expert în strategie şi antreprenoriat şi cofondator al ExecEdu şi ASEBUSS, în timpul emisiunii ZF „Ce faci cu banii tăi?”, susţinută de Banca Transilvania şi parte din programul FIT – Finanţe pe înţelesul Tuturor al BT.
Astfel, subliniază ea, este foarte important ca managerii din organizaţii, dar şi angajaţii din alte generaţii, să înţeleagă că generaţia Z poate să ajute generaţiile Y şi X, şi viceversa. Iar asta se poate întâmpla, afirmă aceasta, doar prin conştientizare.
Andrei Stupu, cercetător şi consultant: „Trebuie să înţelegem exact cum se manifestă generaţiile în raport cu istoria pe care o trăiesc şi faptul că o generaţie e mai degrabă un rezultat al unui eveniment istoric”.
Andrei Stupu, cercetător şi consultant:
„Trebuie să înţelegem exact cum se manifestă generaţiile în raport cu istoria pe care o trăiesc şi faptul că o generaţie e mai degrabă un rezultat al unui eveniment istoric”.
Anul de naştere, spune Andrei Stupu, doctor în ştiinţele educaţiei şi, la rândul său, parte din generaţia Z, nu este întotdeauna cea mai bună formulă prin care să caracterizezi o persoană.
Percepţiile despre generaţii sunt adesea preluate din alte culturi, în special din SUA, şi nu reflectă întotdeauna realităţile româneşti, având în vedere contextul istoric şi social diferit. De exemplu, perioada de boom economic pentru baby boomers din SUA, detaliază acesta, nu a coincis cu aceeaşi realitate în România, generând diferenţe majore în formarea valorilor generaţionale.
„Trebuie să înţelegem exact cum se manifestă generaţiile în raport cu istoria pe care o trăiesc şi faptul că o generaţie e mai degrabă un rezultat al unui eveniment istoric”, a punctat el.
Generaţiile nu ar trebui privite, aşadar, ca grupuri uniforme sau rigide, deoarece individul este influenţat atât de mediul social, cât şi de deschiderea personală spre învăţare şi adaptare. Fluiditatea generaţională este un concept important – un individ poate prelua valori şi comportamente specifice altei generaţii, în funcţie de context şi anturaj.
„Cred că totul depinde de mediul în care îţi petreci viaţa, dar şi de cât de deschis eşti să afli lucruri, să citeşti, să vezi că realitatea este mult mai mare şi mai complexă decât vezi tu în apropierea ta imediată, să ai curajul să explorezi”, a punctat Lavinia Raşcă.
Astăzi, mai spune ea, trăim într-o perioadă în care schimbările sunt 3D, adică permanente, pretutindeni şi exponenţiale, şi trebuie să răspundem 3D, având mentalitatea antreprenorială: să vedem oportunităţile, să vedem care ni se potrivesc şi să le exploatăm pe acelea.
Andrei Stupu aminteşte despre un articol al unuia dintre mentorii săi de la Harvard, acolo unde a ajuns printr-o bursă în al treilea an de doctorat. Acest articol vorbeşte despre cinci minţi ale viitorului: mintea disciplinată, mintea sintetizatoare, mintea creatoare, mintea respectuoasă şi mintea etică.
„Ajungi să dezvolţi caracteristici ale fiecăreia în orice etapă de vârstă”, afirmă el.
Dar ce se întâmplă cu toate aceste minţi în contextul inteligenţei artificiale? După cum spunea mentorul său, trei dintre ele vor fi preluate de AI. Astfel, mintea disciplinată, cea sintetizatoare şi cea creatoare vor fi copiate foarte bine de AI, dar nu vor fi înlocuite cu totul.
Unul dintre miturile legate de noua generaţie, menţionează Andrei Stupu, este cel al declinului cognitiv. Din 2018, în ţările cele mai dezvoltate, conform studiilor, explică el, IQ-ul generaţional nu a mai crescut. Care este cauza? Alexandra Matei
„Se înregistrează o stagnare pentru că felul în care am definit inteligenţa în secolul trecut nu mai este valid pentru tipul de mediu în care ne desfăşurăm activitatea astăzi. însă a crescut inteligenţa gen Z pe taskuri vizuale, de exemplu, tocmai ca urmare a faptului că interacţionează foarte mult cu mediul digital.”
Dezbaterea scoate în evidenţă nevoia de colaborare intergeneraţională la nivel organizaţional. Nevoile fundamentale ale oamenilor rămân similare de la o generaţie la alta — siguranţă, diversitate, conectare, statut, dezvoltare, contribuţie — însă manifestarea lor diferă, după cum spun cei doi.
Tinerii de astăzi caută claritate, sens în muncă, echitate salarială şi recunoaştere individuală, fiind mai asertivi şi mai atenţi la echilibrul dintre viaţă şi muncă.
„Statutul pentru un tânăr din generaţia Z este să nu fie un ocupant de fişă de post, ci să fie o persoană care este observată specific de către cei din jur şi înţeleasă. Se spune despre gen Z că sunt neconectaţi. Eu consider că sunt cea mai conectată generaţie, dar altfel”, a mai adăugat Lavinia Raşcă.
Totodată, afirmă ea, se vorbeşte despre gen Z că nu mai vrea să muncească foarte mult şi că ţine la o viaţă echilibrată. însă tinerii de astăzi, după cum spune aceasta, sunt foarte conştienţi, mai ales de sănătatea lor, şi sunt rezultatul educaţiei primite de la o generaţie care a muncit excesiv.
Inteligenţa artificială şi digitalizarea schimbă tot mai mult felul în care vom munci. Pe viitor, nu va mai fi suficient să ştii doar partea tehnică. Vor conta foarte mult şi lucrurile care ne fac umani: empatia, respectul, etica, felul în care comunicăm şi modul în care ne înţelegem emoţiile, după cum spun cei doi. De aceea, dezvoltarea competenţelor soft devine la fel de importantă ca pregătirea profesională.
Şi liderii au nevoie de o schimbare de perspectivă. Un manager bun, consideră ei, nu este doar cel care organizează activităţi şi urmăreşte rezultate, ci şi cel care ştie să lucreze cu oamenii, să îi asculte, să îi susţină şi să îi ajute să crească.
„Lumea se schimbă şi o generaţie nouă este cel mai bun model de diagnostic al lumii. în firea noastră există nevoia de a supravieţui şi de a ne adapta. Iar generaţiile tinere nu fac decât să reflecte lumea pe care am construit-o până în prezent”, a concluzionat Andrei Stupu.
Lavinia Raşcă, expert în strategie şi antreprenoriat şi cofondator al ExecEdu şi ASEBUSS, şi Andrei Stupu, doctor în ştiinţele educaţiei, au fost prezenţi în cel mai recent episod al emisiunii ZF „Ce faci cu banii tăi?”, susţinută de Banca Transilvania şi parte din programul FIT – Finanţe pe înţelesul Tuturor al BT, şi au vorbit despre mituri, generaţii şi despre tinerii de ieri vs. cei de azi.
„Ce faci cu banii tăi?” este o emisiune ZF, sub umbrela FIT – Finanţe pe înţelesul Tuturor, programul de educaţie financiară al Băncii Transilvania. BT a lansat FIT – Finanţe pe înţelesul Tuturor, un program naţional de educaţie financiară prin care îşi propune să construiască, pentru generaţiile Alpha, Z şi Y, o bază solidă în ceea ce priveşte gestionarea banilor. Astfel, în proiectul video al Ziarului Financiar, sub umbrela FIT şi susţinut de BT, întrebări concrete şi simple din sfera educaţiei financiare vor deveni teme de discuţie care îi vor ajuta pe tineri să ia decizii financiare bine informate.
