♦ Despre cum ajungi să fii bogat, dar şi despre alte teme din zona educaţiei financiare a vorbit profesorul Cristian Păun în cel mai recent episod al emisiunii ZF Ce faci cu banii tăi?, un proiect sub umbrela FIT – Finanţe pe înţelesul tuturor, programul de educaţie al Băncii Transilvania.
„Cum ajungi bogat?“ e una dintre cele mai comune întrebări pe care fiecare persoană şi-a pus-o măcar o dată pentru că, da, dorinţa de a fi independenţi financiar, de a nu avea grija banilor se regăseşte în mintea tuturor. Răspunsul? E mai simplu decât credeai, însă în spate există un drum lung pe care îl ai de parcurs.
„A fi bogat pleacă de la capacitatea ta de a genera venituri viitoare. Tu, ca individ, prima dată te formezi. La început, te concentrezi astfel încât să fii foarte specializat. Cea mai simplă investiţie este investiţia în tine. Când eşti tânăr, cu asta începi. Până să ajungi să investeşti la bursă, investeşte într-un curs de econometrie, în a găti, în a conduce o maşină, o trotinetă, o bicicletă. Gândiţi-vă câţi bani salvezi dacă ştii să găteşti, să conduci o maşină. Sunt bani care îţi rămân în buzunar, pe care îi poţi elibera pentru alte lucruri. Apoi, vine partea de economisire. Din venitul tău, trebuie să pui deoparte, nu să consumi tot. După ce ai ajuns la o siguranţă, poţi pune acei bani strânşi să lucreze pentru tine. Aşa se ajunge bogat“, explică Cristian Păun, profesor de finanţe în cadrul Academiei de Ştiinţe Economice (ASE) din Bucureşti.
Tot acest proces, spune el, ar trebui să se întâmple intergeneraţional. Din păcate însă, românii astăzi sunt săraci pentru că această acumulare intergeneraţională a fost întreruptă de perioada comunistă şi, pracitc, abia acum ei încep să acumuleze.
Tinerii din noua generaţie sunt mai conectaţi ca oricând la tehnologie, investiţii şi ideea de independenţă financiară. Dar, chiar dacă aplicaţiile, bursa şi cripto sunt la un clic distanţă, lipsa banilor rămâne unul dintre cele mai mari blocaje.
„Vedem tineri mult mai apropiaţi de digital, de aplicaţii, de tot ce înseamnă tehnologie. Ei cumpără, investesc, se informează online. Rolul nostru, ca profesori, este să ne adaptăm la ei, să fim un fel de ghizi. (...) Principala lor temere este lipsa banilor. Mulţi tineri vor să îşi deschidă propria afacere, dar se lovesc de această temere“, explică profesorul.
Există programe chiar pentru studenţi care oferă un capital consistent, chiar de până la 100.000 de euro, aminteşte Păun, bani pe care îi poţi folosi ca să începi. Sunt sume importante cu care statul sau Uniunea Europeană „bombardează“ tinerii tocmai pentru a îi scoate din zona de confort.
Despre toate acestea, dar şi despre alte teme din zona educaţiei financiare a vorbit profesorul Cristian Păun în cel mai recent episod al emisiunii ZF Ce faci cu banii tăi?, un proiect sub umbrela FIT – Finanţe pe înţelesul tuturor, programul de educaţie al Băncii Transilvania.
Ce faci cu banii tăi? este o emisiune ZF sub umbrela FIT – Finanţe pe înţelesul tuturor, programul de educaţie al Băncii Transilvania. BT a lansat FIT - Finanţe pe Înţelesul Tuturor, un program naţional de educaţie financiară prin care îşi propune să construiască pentru generaţiile Alpha, Z şi Y o bază solidă în ceea ce priveşte gestionarea banilor. Astfel, în noul proiect video al Ziarului Financiar, sub umbrela FIT şi susţinut de BT, întrebări concrete şi simple din sfera educaţiei financiare vor deveni teme de discuţie care îi vor ajuta pe tineri să ia decizii financiare bine informate. Alexandra Matei
Ce a mai spus profesorul Cristian Păun:
► E mult mai uşor să faci astăzi o investiţie pentru că ai tehnologie. Poţi să deschizi o afacere, poţi cumpăra acţiuni sau chiar bucăţi de acţiuni, dacă nu ai toţi banii.
► Tu, ca antreprenor, trebuie să ai ideea, care e cea mai importantă. Ai nevoie de capacitatea de a fi vizionar, de a descoperi ceva ce nu au descoperit alţii până acum, ceva de care este nevoie în piaţă. Pentru asta, trebuie să ai pasiuni, gândire critică.
► Cea mai simplă formă de a deveni antreprenor este investiţia la bursă. Ai nevoie de bani şi pentru asta, dar ideea este să nu consumi tot ce ai, iar astfel vei găsi resursele necesare pentru a face primele investiţii.
► Tot ceea ce primiţi dinspre educaţie nu înseamnă că vă generează o infailibilitate. Nu veţi fi protejaţi de eşec pentru că în economie lucrăm cu incertitudine, cu eroare. Dar ai o şansă. Tot ce trebuie tu să faci nu este să încerci să dai deoparte total eroarea, ci să încerci să o gestionezi cât mai bine, mai bine decât concurentul tău.
► Studenţii de azi au atât de multe cunoştinţe încât pot deschide cu uşurinţă foarte multe afaceri. Nu se întâmplă asta pentru că ei nu discută suficient între ei, nu se gândesc la aşa ceva. Trebuie să lucrăm la partea de mentalitate. Dacă ai un eşec, societatea de ostracizează, iar mulţi tineri se tem de eşec.
► Dorinţa de educaţie financiară e în creştere, pentru că problemele economice sunt foarte mari. Pe de altă parte, dacă vrei să ai rezultate în acest proces de educaţie, trebuie să ai şi finalitatea în faţă. De ce să mă educ financiar? Pentru că vreau să îmi gestionez mai bine resursele, care întotdeauna sunt limitate.
► Ca să poţi să ai succes cu educaţia financiară, ai nevoie de concepte puse întâi într-un context economic general. Noi ne-am apucat de educaţie financiară, dar aveam nevoie de nişte baze şi de a începe timpuriu. Aşa cum e nevoie de fizică, chimie sau religie, probabil că în paralel trebuia să facem la fel şi cu economia.
