♦ Sergiu Zaharia, cyber strategy advisor şi fondator al Expandcyber, a fost prezent în cel mai recent episod al emisiunii ZF „Ce faci cu banii tăi?“, susţinută de Banca Transilvania şi parte din programul FIT – Finanţe pe înţelesul Tuturor al BT, unde a vorbit pe larg despre ce atacuri se mai practică astăzi în online şi cum ne putem feri de ele.
Atacurile cibernetice nu mai înseamnă doar linkuri suspecte, parole furate sau mesaje primite de la adrese necunoscute. Tot mai des, atacatorii încearcă să ajungă la oameni direct, printr-un simplu apel telefonic, iar vocea de la celălalt capăt al firului poate suna exact ca cea a unei persoane cunoscute.
„Moda revine. Creşte foarte mult zona de atacuri care se bazează pe interacţiunea cu omul, adică vishing, care înseamnă un atac prin voce şi presupune un apel în care cineva te sună şi vorbeşte direct cu tine. Acest tip de atac reprezintă 40% din totalul atacurilor“, spune Sergiu Zaharia, cyber strategy advisor şi fondator al Expandcyber.
Vishingul a devenit tot mai periculos odată cu dezvoltarea inteligenţei artificiale. Atacatorii pot imita vocea unui prieten, a unei rude sau chiar a unei persoane care pare să reprezinte o instituţie şi pot încerca astfel să obţină bani, parole sau alte informaţii sensibile.
„Atacul de tip vishing este cel care a evoluat cel mai mult din pricina generative AI. Cu ajutorul tehnologiei, astăzi, se poate clona vocea astfel încât omul să nu poată percepe diferenţa“, subliniază el.
În cazul în care bănuieşti un posibil atac de tip vishing, explică Sergiu Zaharia, cel mai sigur este să suni înapoi persoana cu care crezi că ai vorbit la telefon şi să verifici dacă, într-adevăr, apelul a venit din partea ei.
Inclusiv tinerii, deşi sunt obişnuiţi cu tehnologia şi cu mediul online, pot fi vulnerabili la astfel de atacuri. Motivul? Comunicarea prin telefon nu mai este neapărat ceva natural pentru tinerii din Gen Z.
„Vishingul e ceva nou pentru ei. Nu mai e ca pe vremea noastră să vorbeşti mult la telefon cu prietenii. Tinerii sunt mai pregătiţi pe zona digitală decât pe partea de interacţiune directă cu omul, aşa că rămân o categorie vulnerabilă la vishing“, adaugă el.
În schimb, tinerii din noua generaţie sunt mai greu de păcălit în online sau când vine vorba de transferul de bani, menţionează fondatorul Expandcyber, întrucât au crescut cu telefonul în mână, cu tehnologia şi au învăţat cum să recunoască posibile fraude în mediul digital.
Vishingul nu este însă singura metodă folosită de atacatori. Există şi smishingul, adică mesajele SMS frauduloase, dar şi atacuri mai complexe, precum „man-in-the-middle“ sau „frauda dublă“. într-un astfel de scenariu, atacatorul încearcă să se poziţioneze între client şi bancă pentru a obţine date confidenţiale ori coduri de acces.
Un semn de întrebare ar trebui să apară atunci când cineva care pretinde că sună din partea unei bănci cere informaţii personale sau date de acces.
„Banca nu prea te sună, decât în cazul unor oferte noi, dar care nu presupun date cu caracter personal. Ce poţi face este să suni la bancă, pe numărul real, şi să verifici dacă apelul este sau nu din partea acesteia.“ Aceeaşi regulă, după cum spune fondatorul Expandcyber, poate fi aplicată şi dacă primim un apel suspect de la cineva „cunoscut“.
Una dintre cele mai eficiente arme ale atacatorilor rămâne presiunea. O situaţie prezentată drept urgentă ne poate face să luăm o decizie înainte să verificăm dacă povestea este reală.
„Graba e cea care ne încurcă. Suntem pe repede-înainte, avem multe de făcut, iar într-o astfel de goană sau dacă eşti sub presiune, poţi pica în plasa atacatorilor. (…) Trebuie să mai introducem un filtru, să nu credem tot ce ni se spune şi să ne oprim la acţiune, să fim mai reticenţi“, a mai adăugat el.
Sergiu Zaharia, cyber strategy advisor şi fondator al Expandcyber, a fost prezent în cel mai recent episod al emisiunii ZF „Ce faci cu banii tăi?“, susţinută de Banca Transilvania şi parte din programul FIT – Finanţe pe înţelesul Tuturor al BT, unde a vorbit pe larg despre ce atacuri se mai practică astăzi în online şi cum ne putem feri de ele.
„Ce faci cu banii tăi?“ este o emisiune ZF realizată sub umbrela FIT – Finanţe pe înţelesul Tuturor, programul de educaţie financiară al Băncii Transilvania. BT a lansat FIT – Finanţe pe înţelesul Tuturor, un program naţional de educaţie financiară prin care îşi propune să construiască, pentru generaţiile Alpha, Z şi Y, o bază solidă în ceea ce priveşte gestionarea banilor. Astfel, în proiectul video al Ziarului Financiar, realizat sub umbrela FIT şi susţinut de BT, întrebările concrete şi simple din sfera educaţiei financiare devin teme de discuţie care îi ajută pe tineri să ia decizii financiare bine informate.
5 sfaturi pentru a rămâne în siguranţă online:
(1) Setează parole diferite. Astăzi, pentru 90% dintre parole, există acel manager de parole care îţi uşurează gestionarea lor.
(2) Intră mereu pe un canal offline secundar, care poate însemna chiar şi un apel înapoi la un număr cunoscut, un e-mail sau un mesaj pe WhatsApp.
(3) Opreşte-te la acţiunea propriu-zisă: nu trimite date, bani sau parole.
(4) Accesează site-ul Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică – DNSC, unde poţi afla ce să faci în orice astfel de situaţie, fie că eşti specialist sau nu, fie că eşti o persoană tehnică sau mai puţin tehnică.
(5) Setează autentificarea cu al doilea factor (2FA) şi îndepărtează-te cât mai mult de apropierea fizică – de exemplu, apropierea cardului de telefon, un atac practicat adesea, similar cu cel keyless la maşini.
„Ce faci cu banii tăi?“ este o emisiune ZF realizată sub umbrela FIT – Finanţe pe Înţelesul Tuturor, programul de educaţie financiară al Băncii Transilvania. BT a lansat FIT – Finanţe pe Înţelesul Tuturor, un program naţional de educaţie financiară prin care îşi propune să construiască, pentru generaţiile Alpha, Z şi Y, o bază solidă în ceea ce priveşte gestionarea banilor.
