Fundaţia Dacia pentru România alocă 1 mil. euro pentru susţinerea a 35 de organizaţii non-guvernamentale din întreaga ţară, prin programul de granturi „Mobilitatea contează”, un demers cu impact estimat pentru peste 13.500 de beneficiari. Iniţiativa vizează reducerea barierelor de acces la educaţie, piaţa muncii şi cultură.
„Programul de granturi a fost lansat în aprilie 2025, odată cu fundaţia, şi implică o alocare de fonduri în valoare totală de 1 milion de euro pentru eliminarea barierelor din calea mobilităţii sociale. Proiectele au fost selectate în urma unui proces de jurizare realizat de un juriu independent, format din 20 de reprezentanţi ai mediului antreprenorial, academic şi cultural, precum şi ai societăţii civile. Criteriile au pus accent pe soluţii concrete, cu impact în comunităţi”, spune Cătălina Murariu, director executiv al Fundaţiei Dacia pentru România, într-un interviu ZF Gen Z.
Fundaţia Dacia pentru România este o organizaţie non-profit lansată anul trecut, care are ca scop să inspire şi să susţină o societate incluzivă prin facilitarea mobilităţii fizice şi sociale în România, conform informaţiilor de pe site-ul propriu. Board-ul include lideri cu experienţă în domenii relevante, printre care se numără Mihai Bordeanu, director general al Automobile Dacia şi membru onorific al board-ului.
Portofoliul de iniţiative finanţate este divers: de la metode inovatoare de predare pentru copiii din medii defavorizate şi integrarea sportului în educaţie, până la programe de formare profesională pentru tineri vulnerabili.
Unul dintre proiectele susţinute prin acest program este „Tranziţii spre Viitor”, implementat de Asociaţia Innovation Education Lab în şase comunităţi vulnerabile din judeţul Braşov. Iniţiativa porneşte de la o realitate frecvent întâlnită în mediile dezavantajate: lipsa modelelor, a experienţelor relevante şi a unui sprijin constant care să ofere direcţie profesională şi încredere în propriile forţe.
„Atunci când nu ai modele, experienţe sau sprijin, e greu să îţi imaginezi un viitor diferit. Intervenţia îşi propune să elimine bariera invizibilă a convingerii că nu există alternative reale. Ne propunem să arătăm fiecărui copil că, indiferent de punctul de start, există posibilităţi reale de a urma un traseu educaţional şi profesional relevant”, spune Vera Niste, project manager al programului.
Proiectul se adresează elevilor cu vârste cuprinse între 11 şi 13 ani din localităţile Săcele, Budila, Teliu, Hălchiu, Vulcan şi Dumbrăviţa. Până în prezent, peste 350 de elevi au participat la activităţi, toţi provenind din comunităţi vulnerabile.
În acest context, mai adaugă ea, riscul de abandon şcolar este alimentat de o combinaţie de factori socio-economici, resurse educaţionale limitate şi acces redus la contexte culturale şi profesionale.
Intervenţia propune un parcurs structurat pe zece luni, care combină ateliere de dezvoltare personală, participare culturală şi orientare profesională.
„Atunci când îndepărtezi cadrul rigid şi încărcat de consecinţe pentru exprimarea liberă, faci loc creativităţii şi motivaţiei interioare de a descoperi lucruri noi”, spune Tim Schill, responsabilă pe partea de comunicare şi voluntar facilitator în cadrul proiectului.
Pe lângă atelierele din şcoli, proiectul include ieşiri culturale şi vizite profesionale, inclusiv în unităţi de producţie şi companii, prin care elevii iau contact direct cu mediul profesional.
„În perioada următoare sunt programate vizite la companii precum Stabilus Braşov, pentru a oferi contact direct cu mediul profesional şi cu domenii precum ingineria şi inovarea tehnologică”, menţionează Tim Schill.
Pe termen lung, obiectivul este reducerea absenteismului, îmbunătăţirea performanţelor şcolare şi consolidarea unei reţele locale de sprijin formate din profesori, părinţi, voluntari şi organizaţii.
În viziunea echipei, proiectul are potenţialul de a deveni un model replicabil la nivel judeţean.
„Dacă, în urma atelierelor desfăşurate în cele şase şcoli, se produce chiar şi cea mai mică schimbare în viaţa unui copil, atunci putem spune că ne-am îndeplinit cu adevărat misiunea”, concluzionează Vera Niste, coordonatoarea proiectului „Tranziţii spre Viitor”.
