♦ Google are o politică şi anume ca angajaţii să dedice 80% din timpul lor proiectelor principale şi aproximativ 20% (sau o zi pe săptămână) activităţilor de inovare neplanificate legate de companie care îi interesează personal. Aproape jumătate din lansările de produse Google, inclusiv Gmail, Google News şi AdSense, au fost raportate ca provenind din acest „timp liber” suplimentar din programul angajaţilor, se arată într-o analiză Deloitte ♦ Care este de fapt concluzia? Că prea multă muncă de obicei ajunge să devină un obstacol pentru munca în sine şi deşi instrumentele precum IA-ul ar trebuie să ne facă munca mai uşoară, ele de fapt doar adună sarcini. Ce e de făcut?
„Fiecare val de progres tehnologic a promis că va face munca mai eficientă. Economistul John Maynard Keynes a prezis pentru prima dată în 1930 că tehnologia avansată va duce la o săptămână de lucru de 15 ore în decursul unui secol. Şi totuşi, promisiunea unui viitor în care tehnologia îi va elibera pe lucrători pentru a se concentra pe munca de mare valoare – gândire strategică, creativitate, rezolvarea problemelor complexe – pare să fie amânată în continuare”, se arată într-un articol publicat de Deloitte care face parte din studiul 2025 Global Human Trends.
Senzaţia aceasta de a fi „ocupat” tot timpul deja nu mai este un feeling, ci o certitudine. Iar până când recompensa sub formă de timp liber rezultată din utlizarea IA va veni, mulţi angajaţi resimt deocamdată doar un volum mai mare de muncă.
„Folosesc mult IA la traduceri, la generare de conţinut, prezentări. Acolo unde pot să o integrez, o fac. Ce am remarcat? Pur şi simplu muncesc mai mult, jonglez între mult mai multe proiecte şi nu pot să spun că sunt mulţumită de cum ies. Fac greşeli pentru că volumul a devenit foarte mare, dar aşa cum eu nu le observ, nu le mai observă nimeni pentru că la rândul lor cei care ar trebui să-mi verifice munca sunt tot mai încărcaţi. Sincer, nici nu mai cred în acel timp liber pe care mi-l va aduce IA ca să-mi fac treaba mai bine, să devin mai creativă, un cuvânt-refren deja”, spune Daria, 29 de ani, activă în domeniul relaţiilor publice.
Iar ce spune Daria, se vede în studii.
„Noile instrumente menite să crească productivitatea şi eficienţa adesea adaugă noi niveluri de complexitate: mai multe notificări de verificat, mai multă muncă digitală. Angajaţii sunt adesea nevoiţi să se ocupe de sarcini care par urgente, dar nu neapărat importante”, se mai arată în studiul Deloitte. Sondajele efectuate de Deloitte au concluzii îngrijorătoare.
„Respondenţii la sondajul Deloitte privind tendinţele globale în domeniul capitalului uman pentru 2025 raportează că 41% din timpul lor zilnic este dedicat unor activităţi care nu contribuie la valoarea creată de organizaţia lor.”
Practic, modul în care se măsoară productivitatea unui angajat în acest moment este pusă sub semnul întrebării.
„Creşterea capacităţii angajaţilor depinde de capacitatea unei organizaţii de a implementa două elemente cheie: o nouă mentalitate corporativă cu privire la modul în care definim şi apreciem timpul liber – timpul neprogramat şi nealocat pe care angajaţii îl pot folosi în mod autonom – şi un nou mecanism de evaluare a celei mai bune căi de reducere sau eficientizare a sarcinilor şi proceselor care generează muncă inutilă. Doar 22% dintre respondenţii sondajului nostru afirmă că organizaţia lor este foarte eficientă în simplificarea muncii.”
Ce este de făcut? Oricât de greu ar parea, timpul liber la muncă poate deveni soluţia pentru… muncă mai bună.
„Beneficiile reale ale slackului (reducerea efortului la locul de muncă - n.red.) vor apărea probabil atunci când liderii vor reuşi să renunţe la convingerea apărută în timpul Revoluţiei industriale, potrivit căreia rolul lor ca lideri este de a maximiza utilizarea forţei de muncă. În ultimele decenii, unele organizaţii au reuşit să schimbe această mentalitate şi să recunoască valoarea slackului în proiectarea muncii.” Care sunt exemplele deja existente? Deloc surprinzător, unele vin exact de la companiile din tehnologie.
„Cunoscuta politică 80/20 a Google, de exemplu, încuraja angajaţii Google să dedice 80% din timpul lor proiectelor principale şi aproximativ 20% (sau o zi pe săptămână) activităţilor de inovare neplanificate legate de companie care îi interesau personal. Aproape jumătate din lansările de produse Google, inclusiv Gmail, Google News şi AdSense, au fost raportate ca provenind din acest timp liber suplimentar din programul angajaţilor. La fel, la 3M, angajaţii şi-au maximizat utilizarea la 85%, personalizându-şi restul timpului de lucru, atâta timp cât rămâneau în limitele strategice ale proiectelor pe care le considerau cu cel mai mare potenţial de a crea valoare pentru organizaţiile lor.”
A ignora valoarea timpului liber ar putea fi o abordare deosebit de riscantă, având în vedere că inteligenţa artificială generativă şi alte tehnologii avansate sunt pe cale să preia multe sarcini tranzacţionale, ceea ce poate elibera capacitatea de lucru a angajaţilor.
„Dacă ne aşteptăm să umplem fiecare secundă creată cu mai multă muncă de rutină – sau chiar cu muncă mai complexă şi mai importantă – înseamnă că am înţeles greşit sarcina. Sarcina este de a găsi echilibrul”, atrage atenţia Deloitte.
