Ordine în dezordine. Cum a apărut în România ocupaţia de consultant în organizare şi de ce ar putea deveni una dintre profesiile viitorului?

♦ Consultantul în organizare se ocupă cu crearea unor sisteme de organizare în casele oamenilor care să îi ajute să păstreze o ordine în lucrurile lor ♦ În general, persoanele între 35 şi 55 de ani, în special familii cu copii, plătesc pentru astfel de servicii, ale căror costuri diferă în funcţie de proiect. Tinerii au şi bugete mult mai restrânse, astfel că, în multe cazuri, accesarea unor astfel de servicii poate fi dificilă. Totuşi, tinerii pot construi această piaţă.

În ultimii ani, reţelele de socializare au fost inundate de videouri în care sunt organizate dulapuri, sertare, rafturi, case, birouri, creând iluzia unor case perfect ordonate, în care fiecare obiect pare să aibă locul lui. Realitatea multor case stă însă diferit, iar dacă locuitori mai sunt şi copiii, atunci e cu atât mai greu să păstrezi lucrurile la locul lor.

Însă tocmai de la această premisă au plecat cei care astăzi sunt consultanţi în organizare şi care au reuşit să facă din organizarea caselor o ocupaţie şi un business din care pot câştiga bani.

Povestea organizării a început în SUA încă de la începutul anilor ’70, iar astăzi a ajuns o piaţă care valorează circa 13 mili­arde de dolari la nivel mondial, potrivit estimărilor Business Research Insights.

„Dezorganizarea este complet diferită de ordine şi de curăţenie. Organizarea este una dintre funcţiile executive ale creierului. Este capacitatea lui de a crea şi de a menţine sisteme. Când femeile au început să lucreze, gospodăriile s-au destabilizat, iar dificultăţile acestea au devenit vizibile. Nu era vorba doar despre o casă în dezordine, ci despre felul în care oamenii reuşeau sau nu să gestioneze spaţiul, timpul şi obiectele din jurul lor”, explică Mădălina Preda, consultant în organizare care deţine şi un business în acest do­meniu.

Industria a crescut semnificativ în ultimii ani, fiind ajutată şi de emisiuni precum Hoarders sau serialul cu Marie Kondo de pe Netflix.

„Un profesionist nu vine niciodată cu ideea că „aşa trebuie“. Dacă face asta, ar trebui dat afară din casă. Noi trebuie să înţelegem cine este omul, ce obiceiuri are, unde îşi lasă lucrurile când ajunge obosit acasă, cum se mişcă prin spaţiu şi ce poate menţine pe termen lung. Nu schimbăm omul pentru sistem, ci construim sistemul pentru om. Altfel, peste două săptămâni totul revine la haos.”

România abia a început să se organizeze

În România, piaţa este încă la început, însă creşte de la an la an. Iar odată cu ea apare şi o nouă oportunitate profesio­nală. Primele iniţiative de popularizare a acestui fenomen în România au venit din partea Dianei Mihăilă, însă domeniul a cunoscut o creştere impresio­nantă în pandemie, când oamenii au fost obligaţi să îşi petreacă o bună parte din timp acasă.

„Oamenii au intrat, pentru prima dată după mult timp, în contact real cu casele lor. Au început să observe cât de mult îi influenţează spaţiul în care trăiesc şi cât de greu le este să gestioneze volumul de obiecte acumulat în timp”, spune Mădălina Preda.

Ea şi-a început pregătirea în 2019, în programe internaţionale de specializare, iar în 2021 şi-a lansat propriul business. Mădălina Preda a coordonat organizarea a peste 200 de locuinţe, inclusiv în afara ţării, şi lucrează cu o echipă de specialişti care poate ajunge la 12 colaboratori pentru proiectele mari.

De asemenea, ea a înfiinţat şi Asociaţia Consultanţilor în Organizare şi Planificare în România, care încearcă să obţină recunoaşterea oficială a profesiei, care în prezent nu are un cod în Clasificarea Ocupaţiilor din România.

Nu e despre dulapuri, ci despre obiceiuri

Însă de ce am avea nevoie de un specialist în organizarea casei când aş putea să fac chiar eu acest lucru? Mădălina Preda spune că obiectele din casă sunt ultimul lucru asupra căruia se apleacă un astfel de specialist. Iar pregătirea în domeniu nu presupune doar crearea unor sisteme de organizare, ci înseamnă, în primul rând, înţelegerea nevoilor omului, cât şi a obiceiurilor acestuia.

„Primul lucru cu care lucrăm este clientul. Obiectele vin la final. Noi analizăm comportamente, obiceiuri, rutina zilnică, relaţia cu spaţiul, cu ataşamentul faţă de obiecte. Organizarea nu este despre cutii fru­moase şi rafturi perfecte. Acelea sunt doar faţada. Organizarea adevărată este despre comportament şi despre cât de suste­nabil poate fi un sistem pentru omul care locuieşte acolo. Dacă sistemul nu este construit după felul în care funcţionează creierul lui, nu va rezista”, spune Mădălina Preda.

Şi tocmai din acest motiv nu există o reţetă universală, e mai degrabă o muncă de personalizare, în care este îmbinată psihologia cu organizarea.

Internetul este plin de reguli despre câte haine ar trebui să avem, câte obiecte să păstrăm sau cum trebuie aranjată o bucătărie. În realitate, fiecare sistem trebuie construit pornind de la omul care îl foloseşte.

„Câte creiere, atâtea sisteme de organizare. Un profesionist nu vine niciodată cu ideea că <<aşa trebuie>>. Dacă face asta, ar trebui dat afară din casă. Noi trebuie să înţelegem cine este omul, ce obiceiuri are, unde îşi lasă lucrurile când ajunge obosit acasă, cum se mişcă prin spaţiu şi ce poate menţine pe termen lung. Nu schimbăm omul pentru sistem, ci construim sistemul pentru om. Altfel, peste două săptămâni totul revine la haos, iar clientul ajunge să creadă că el este problema. De fapt, sistemul este cel greşit”, explică ea.

De unde începem în organizare?

Contrar a ceea ce apare constant în videourile de pe reţelele de socializare, organizarea nu urmăreşte o perfecţiune estetică, aşa cum apare ea pe internet, ci scopul ei este ca omul să îşi creeze un spaţiu mai util şi mai primitor pentur nevoile sale.

„Cel mai important lucru pe care îl obţinem nu este un dressing frumos, ci faptul că omul începe să creadă că poate. Când capătă încrederea că poate să-şi gestioneze spaţiul, devine curios, caută soluţii şi îşi construieşte propriile obiceiuri. Organizarea este, în fond, un proces al omului cu sine însuşi, nu al omului cu obiectele”, mai spune ea.

Tinerii sunt interesaţi, dar nu plătesc

Mădălina Preda este urmărită pe Instagram de circa 32.000 de persoane, iar o bună parte dintre aceştia sunt tineri, însă publicul se schimbă complet când vine vorba de cei care şi plătesc pentru aceste servicii. În general, persoanele între 35 şi 55 de ani, în special familii cu copii, plătesc pentru astfel de servicii, a căror costuri diferă în funcţie de proiect. Tinerii au şi bugete mult mai restrânse, astfel că, în multe cazuri, accesarea unor astfel de servicii poate fi dificilă. Totuşi, tinerii pot construi această piaţă.

Asociaţia fondată de Mădălina Preda a pregătit deja peste 70 de cursanţi din România şi Republica Moldova, iar interesul pentru formare creşte constant. Programul introductiv include atât partea practică de organizare, cât şi elemente de antreprenoriat, marketing şi dezvoltarea unui business propriu.

Într-o lume în care oamenii parcă duc o luptă constantă cu timpul, cu ordinea şi organizarea, organizarea poate fi una dintre profesiile viitorului. De altfel, este şi una dintre puţinele profesii noi care se construiesc aproape de la zero în România şi se bucură de o creştere constantă a popularităţii, tradusă atât în conţinutul publicat pe reţelele de socializare şi a interesului crescut al oamenilor pentru acest fenomen, cât şi în numărul mai mare de persoane care apelează la aceste servicii.