Ai auzit şi tu de nenumărate ori că faci parte din cea mai bogată generaţie? Dar simţi cu adevărat acest lucru, în contextul în care ajungi să trăieşti de la un salariu la altul, îţi faci liste de priorităţi şi calcule la virgulă înainte de fiecare vacanţă?
„Facem parte dintr-o generaţie cu posibilităţi, e adevărat, mai ales dacă ne raportăm la poveştile părinţilor sau bunicilor noştri. Cu siguranţă, din punct de vedere financiar, nu era mai uşor atunci. Dar nici preţurile nu erau la fel de mari ca acum. Mi se pare ireal că eu şi partenerul meu, deşi avem amândoi venituri mai mari decât salariul mediu net – ceea ce, cumulat, înseamnă un venit chiar foarte bun –, ne descurcăm greu şi ne facem calcule foarte clare, ca să nu rămânem chiar cu conturile goale până la următorul salariu”, spune Georgiana, o tânără în vârstă de 27 de ani.
Chirie, utilităţi, cumpărături, factura la telefon şi internet, iar lista poate continua. Toate acestea fac parte din viaţa ta de zi cu zi şi costă, iar poate că cea mai mare parte din salariul tău se duce cât ai clipi pe astfel de cheltuieli.
Global Gen Z and Millennial Survey 2025, un studiu recent al Deloitte, confirmă exact ce vezi şi tu zilnic: costul vieţii rămâne cea mai mare presiune pentru generaţia ta. Aproape 40% dintre tinerii din Gen Z spun că acesta este principalul motiv de îngrijorare, iar jumătate recunosc că trăiesc de la un salariu la altul.
Bogăţia generaţiei tale nu mai este definită doar prin bani lichizi în cont, ci prin acces: la informaţie, la oportunităţi globale, la educaţie, la mobilitate profesională. Poţi lucra remote pentru o companie din altă ţară, poţi învăţa gratuit competenţe noi, poţi construi un brand personal din propriul apartament. Şi totuşi, acest tip de bogăţie nu plăteşte automat chiria şi nici nu elimină anxietatea financiară de la final de lună.
Astfel, nu mulţi tineri mai au „loc” în bugetul lor şi pentru experienţe sau pasiuni, iar mulţi dintre cei care reuşesc să atingă şi aceste zone o fac cu greu, cu economii strânse în ani de zile sau cu sprijinul familiei.
„Sunt pasionat de fotografie şi mi-am dorit întotdeauna să fac un curs. Lucrez în IT, iar în paralel mi-ar plăcea să fac fotografie pentru evenimente. Am pus pe hold această pasiune, momentan, pentru că nu îmi permit un curs profesionist de fotografie. Încă economisesc pentru acest vis”, povesteşte Iulian, în vârstă de 25 de ani.
Există şi o altă dimensiune a paradoxului: generaţia ta pune mai mult preţ pe echilibru, pe sănătate mintală şi pe sensul muncii. Nu mai accepţi uşor compromisuri doar pentru stabilitate financiară. Vrei flexibilitate, vrei timp pentru tine, vrei să călătoreşti, să descoperi, să investeşti în pasiuni.
Însă, aceste alegeri, deşi valoroase pe termen lung, pot însemna uneori venituri mai mici sau instabilitate pe termen scurt.
„Pentru o vacanţă în străinătate, de o săptămână, trebuie să încep să economisesc cu cel puţin patru-cinci luni înainte, iar de cele mai multe ori vacanţele, la vârsta asta, sunt de buget. Însă, chiar şi aşa, ele înseamnă un efort financiar şi, automat, trebuie să renunţ la alte lucruri pentru a putea pune bani deoparte special pentru plecări”, spune Anda, în vârstă de 24 de ani.
Realitatea din teren, cea a tinerilor Gen Z, diferă, aşadar, de multe ori de ceea ce spun unele studii sau afirmaţii, de cifrele şi salariile care au crescut ori de ceea ce se vede din exterior.
De exemplu, conform unui raport publicat anul trecut de Bank of America, Generaţia Z ar urma să acumuleze aproximativ 36 de trilioane de dolari în următorii cinci ani şi peste 74 de trilioane de dolari până în 2040 şi să devină, astfel, cea mai bogată generaţie de până acum. Motivul? Un transfer de avere de la generaţia Baby Boomers.
Însă, deocamdată, tinerii Gen Z din România, deşi muncesc şi majoritatea câştigă mult mai bine decât generaţiile anterioare, se descurcă destul de greu de la un salariu la altul, reuşesc cu greu sau deloc să economisească şi nici nu îşi permit încă propria locuinţă.
Cum se explică această contradicţie? Unde este, de fapt, bogăţia despre care se vorbeşte atât de des şi, mai ales, ce înseamnă ea la nivel individual: stabilitate financiară, libertate de alegere, timp pentru pasiuni sau curajul de a călători fără anxietatea facturilor de la final de lună?
