Vrei să investeşti, dar încă nu te-ai hotărât care este cea mai bună direcţie pentru tine? Auzi şi vezi peste tot exemple ale unor tineri ca tine care şi-au pus banii în diferite instrumente, dar oare care este cea mai bună variantă pentru tine?
Interesul tot mai mare al generaţiei tale se îndreaptă către zona ETF-urilor, acele fonduri de investiţii tranzacţionate la bursă, care grupează active precum acţiuni, obligaţiuni sau mărfuri. Iată ce spune despre investiţia în ETF-uri Divo Pulitika, expert financiar şi membru în Consiliul de Administraţie al InterCapital ETF, unul dintre cei mai activi administratori de ETF-uri din Europa de Sud-Est.
„Faptul că generaţia Z este atrasă de ETF-uri este un lucru bun, pentru că înseamnă că se gândesc deja la dispersarea riscului, adică nu îşi pun toate ouăle în acelaşi coş. Iar acest lucru este benefic, mai ales pe termen lung. Dacă vorbim despre investiţii pentru următoarele decenii — şi, fiind generaţia Z, au mult timp în faţă — atunci cred că ETF-urile sunt o modalitate foarte bună de a investi”, a explicat el în timpul evenimentului ZF Capital Markets 2026.
Această orientare către investiţia în ETF-uri arată că tinerii investitori nu mai caută doar oportunităţi rapide, ci încep să înţeleagă valoarea unei strategii construite treptat, cu accent pe diversificare şi echilibru. Pe scurt, nu îşi mai pun toate resursele într-o singură direcţie, ci aleg să îşi distribuie riscul.
Totodată, atunci când vorbim despre investiţii pe termen lung, pentru următoarele decenii, ETF-urile pot reprezenta o soluţie eficientă şi accesibilă, mai ales atunci când începi la 20 de ani.
Dar ce sunt, pe scurt, ETF-urile şi cum funcţionează?
ETF-urile (Exchange Traded Funds) sunt fonduri de investiţii tranzacţionate la bursă, care grupează active precum acţiuni, obligaţiuni sau mărfuri şi care oferă diversificare instantanee. Ele urmăresc indici bursieri (ex.: S&P 500) şi pot fi cumpărate sau vândute uşor, funcţionând ca nişte acţiuni individuale, cu comisioane mai mici decât fondurile mutuale.
ETF-urile pot fi văzute ca un „coş” de active, care permit investiţia într-un întreg sector, precum tehnologia sau aurul, fără a cumpăra fiecare activ separat. Ele se tranzacţionează pe bursă, ceea ce înseamnă că preţul lor fluctuează pe parcursul zilei.
ETF-urile pot fi pasive, iar în acest caz urmăresc indici bursieri — de exemplu: MSCI World, S&P 500 sau BET, în România. Pot fi, de asemenea, active, caz în care sunt gestionate de manageri care încearcă să depăşească performanţa pieţei.
Scopul lor? Investiţii pe termen lung, diversificare, expunere pe sectoare specifice.
ETF-urile capătă un rol tot mai important în dezvoltarea pieţelor de capital, iar pentru bursele din regiune acestea pot deveni un instrument esenţial pentru creşterea lichidităţii. Astfel, afirmă Divo Pulitika, dacă pieţele ajută ETF-urile să crească, acestea vor contribui, la rândul lor, la dezvoltarea întregului ecosistem bursier.
„Din perspectiva lichidităţii, cred că toate pieţele mizează acum foarte mult pe ETF-uri pentru a creşte lichiditatea. Din discuţiile pe care le avem cu investitori străini sau chiar cu investitorii noştri locali din Croaţia, atunci când analizează aceste pieţe regionale, ei nu vor investi, de regulă, o parte mare din portofoliu, deoarece, la scară globală, acestea sunt pieţe mici. Ce preferă este o modalitate simplă de a aloca poate 1% sau 2% din portofoliu acestor pieţe, iar ETF-urile sunt perfecte pentru asta. Aşadar, aş spune clar: ajutaţi ETF-urile să crească şi ele vor ajuta, la rândul lor, piaţa să se dezvolte”, a detaliat el.
Tot mai mulţi tineri descoperă puterea investiţiilor timpurii şi aleg să exploreze, să îşi construiască treptat portofolii şi să se dezvolte. Printre ei se numără şi Alexandra Vasile, studentă la FABIZ în cadrul ASE, care investeşte, printre altele, şi în ETF-uri.
„Investesc pe bursa americană, în mare parte în acţiuni din zona tech şi AI, dar şi în ETF-uri. Am ales bursa americană pentru că mi-a fost mai uşor să găsesc informaţii, noi studiind în limba engleză. Eu îmi doresc să aflu tot mai multe şi despre bursa din România şi să încep să investesc şi aici”, spune ea.
Pentru Alexandra, capitalul iniţial nu a venit dintr-un salariu sau dintr-o moştenire, ci, de asemenea, dintr-o formă modernă de „alocaţie” pe care părinţii i-o oferă lunar. La acest buget s-au adăugat şi banii primiţi prin programul Erasmus. Fiind plecată la studii în străinătate, a primit 80% din bursă la început, iar restul de 20% la întoarcere, bani pe care a ales să îi investească pe bursa americană.
O parte dintre tineri aleg să investească în ETF-uri tocmai pentru a-şi diversifica portofoliul. Un astfel de exemplu este Diana Drăjneanu.
„Am pornit treptat, am învăţat pe parcurs, mi-am dat seama că am un profil de risc destul de activ pentru că, în primul rând, am intrat într-un start-up, iar asta reprezintă un risc foarte mare. Am început cu crypto, apoi am completat cu ETF-uri, acţiuni individuale şi aur, pentru a-mi diversifica portofoliul”, povesteşte ea.
Într-un context în care interesul pentru investiţii începe tot mai devreme, ETF-urile se conturează drept unul dintre instrumentele care răspund nevoii de accesibilitate şi diversificare. Pentru generaţia ta, miza nu este doar să înceapă să investească, ci să înţeleagă de la început importanţa unui portofoliu echilibrat şi a unor alegeri sustenabile în timp.
