Trăieşti într-o perioadă în care posibilităţile sunt la tot pasul: tehnologie, informaţie la un click distanţă, salarii mai bune decât aveau părinţii tăi când erau de vârsta ta, oportunităţi de job şi o mulţime de variante de a-ţi schimba drumul profesional dacă asta îţi doreşti. Şi totuşi, în mod paradoxal, stresul legat de bani şi viitor e omniprezent în viaţa ta, deşi faci parte din generaţia cu cele mai multe posibilităţi din ultimele decenii.
Cum te descurci cu el? Ana-Maria Naum este doctorandă la ASE şi explică cum se simte pentru ea această presiune.
„Mă descurc destul de greu cu acest stres. Când am făcut tranziţia de la liceu la facultate a fost poate cea mai stresantă perioadă, mai ales că eram şi în pandemie”, spune ea.
Este o experienţă în care probabil se regăsesc mulţi dintre cei care au început facultatea în acei ani. Dintr-odată, rutina cunoscută a dispărut, cursurile s-au mutat online, interacţiunile cu colegii s-au schimbat, iar planurile pentru viitor au devenit mai greu de făcut.
Cu timpul însă, tânăra povesteşte că a început să privească stresul diferit. Nu doar ca pe ceva de care trebuie neapărat să scapi, ci şi ca pe un mecanism care, în anumite limite, te poate împinge înainte.
„Per total, în aceşti cinci ani, am înţeles că stresul poate fi şi un lucru pozitiv, care te ajută să rămâi în priză, prezent şi activ”, a mai adăugat Ana-Maria.
Pentru generaţia ta, sursele de stres sunt astăzi numeroase. Pe lângă studii şi carieră, banii au devenit rapid un subiect tot mai important. Cât economiseşti? Când începi să investeşti? Unde îţi ţii banii? Cum faci să nu depinzi doar de salariu? Da, salariile sunt mai mari, dar viaţa e mai scumpă, iar asta se simte mai ales când vezi că, după ce plăteşti o chirie sau o rată, utilităţile şi strictul necesar, nu prea mai rămâi cu nimic.
Ana a început să caute răspunsuri inclusiv prin investiţii. Are deja un mic portofoliu şi investeşte în acţiuni de pe piaţa americană. În acelaşi timp, este interesată şi de variante mai sigure, precum titlurile de stat Fidelis.
„Sunt o persoană care tolerează riscul mediu. Prefer să îmi pun ouăle în mai multe coşuri”, explică ea.
Nu a început însă cu ideea de a deveni rapid investitor sau de a face bani peste noapte. Primul pas a venit pur şi simplu din curiozitate. „Am luat conceptele pe care le-am învăţat la facultate şi am vrut să văd dacă îmi place. Din fericire, mi-am dat seama că mă atrage acest domeniu.”
Stresul despre care vorbeşte tânăra doctorandă la ASE nu reprezintă un caz particular. Noua generaţie este mult mai conştientă şi mai conectată la ceea ce se întâmplă în viaţa ei, în economie şi la nivel global.
În ultimii zece ani, explică Radu Ciobanu, profesor la ASE, am asistat la o schimbare radicală a generaţiilor. Astăzi, generaţia Z e o generaţie foarte curioasă, afirmă el, iar tinerii studenţi pun foarte multe întrebări pentru a-şi clarifica anumite aspecte din societatea de astăzi, adică exact problemele la zi din România, din UE sau la nivel mondial.
„Este clar că, în societatea de astăzi, din punctul meu de vedere, stresul este la un nivel ridicat. Dorinţa de a dovedi în societate şi în rândul colegilor este una foarte mare şi atunci este o luptă de a fi printre primii acolo”, explică Radu Ciobanu.
Mediul economic naţional şi global, mai spune profesorul, s-a schimbat total după pandemie, iar asta se reflectă în mentalitatea noii generaţii.
„Am avut un an 2019 foarte bun, poate cel mai bun din istorie. Puteam atunci, cu 60 de euro, să luăm un bilet dus-întors până în Italia. Tinerii se puteau gândi cu lejeritate la un city-break. Dacă ne uităm acum, nu mai este chiar aşa. Puterea noastră de cumpărare a scăzut destul de mult în societate şi nu ne mai permitem toate acele mici bucurii pe care ni le permiteam acum vreo şase-şapte ani”, exemplifică el.
Conjunctura macroeconomică, dar şi conjunctura globală în care ne aflăm astăzi, crede acesta, vor mai dura circa cinci-şase ani, iar una dintre cele mai mari provocări acum este incertitudinea, alimentată mai ales de factorii politici.
Despre toate acestea au discutat pe larg Radu Ciobanu şi Ana-Maria Naum în cel mai recent episod al emisiunii ZF „Ce faci cu banii tăi?”, susţinută de Banca Transilvania şi parte din programul FIT – Finanţe pe Înţelesul Tuturor al BT.
„Ce faci cu banii tăi?” este o emisiune ZF realizată sub umbrela FIT – Finanţe pe Înţelesul Tuturor, programul de educaţie financiară al Băncii Transilvania. BT a lansat FIT – Finanţe pe Înţelesul Tuturor, un program naţional de educaţie financiară prin care îşi propune să construiască, pentru generaţiile Alpha, Z şi Y, o bază solidă în ceea ce priveşte gestionarea banilor. Astfel, în proiectul video al Ziarului Financiar, realizat sub umbrela FIT şi susţinut de BT, întrebările concrete şi simple din sfera educaţiei financiare devin teme de discuţie care îi ajută pe tineri să ia decizii financiare bine informate.
