Chirie, utilităţi, cazarea la cămin, cumpărături, factura la telefon şi internet, iar lista poate continua. Toate acestea fac parte din viaţa ta de zi cu zi şi costă, iar poate că cea mai mare parte din salariul tău se duce cât ai clipi pe genul acesta de cheltuieli.
Cel mai recent studiu Deloitte - Global Gen Z and Millennial Survey 2025 - confirmă exact ce vezi şi tu zilnic: costul vieţii rămâne cea mai mare presiune pentru generaţia ta. Aproape 40% dintre tinerii gen Z spun că acesta este principalul motiv de îngrijorare, iar jumătate recunosc că trăiesc de la un salariu la altul.
„Preocuparea pentru bunăstarea financiară revine aşadar în prim plan, generaţiile tinere fiind în mod clar mai flexibile în a-şi schimba cursul carierei, inclusiv domeniul de activitate, pentru a-şi atinge obiectivele”, spune Raluca Bontaş, partener, Deloitte România.
Există, însă, o diferenţă de poziţionare, precizează ea, căci cei din generaţia Millennials sunt dispuşi să facă o astfel de schimbare în special pentru un pachet salarial mai consistent (41%), în timp ce reprezentanţii Generaţiei Z caută mai degrabă să avanseze mai rapid în carieră (33%), recunoscând însă că şi suplimentarea veniturilor este importantă (29%).
„În acest peisaj, angajatorii sunt chemaţi să găsească din nou resurse şi beneficii care chiar contează, pentru că retenţia nu mai e un simplu indicator de resurse umane, ci o probă de loialitate reciprocă”, a mai adăugat aceasta.
Pe partea profesională, faci parte dintr-o generaţie care nu se mulţumeşte doar cu un salariu, chiar dacă şi acesta e un aspect foarte important. Peste 90% dintre tinerii gen Z, potrivit studiului, spun că au nevoie să simtă că munca lor contează, nu doar că bifează task-uri.
Totodată, tinerii români au ca principale obiective dobândirea independenţei financiare (18% dintre Millennials şi 25% dintre cei din Generaţia Z) şi menţinerea unui raport echilibrat între viaţa profesională şi cea personală (24% dintre Millennials şi 21% în rândul Generaţiei Z), conform studiului Deloitte.
Dincolo de costul traiului de zi cu zi, mai sunt şi alte motive de îngrijorare pentru generaţia ta. Politica şi corupţia, mai arată studiul, au devenit un trigger real: un sfert dintre tinerii care fac parte din generaţia Z sunt preocupaţi de lipsa de stabilitate şi de modul în care deciziile de la conducerea ţării le afectează viaţa.
Pe lista îngrijorărilor pe care le au tinerii se află şi siguranţa personală (19%) şi protecţia mediului (18%), în cazul Millennials, şi sănătatea mintală a colegilor de generaţie (21%) şi şomajul (18%), în cazul celor din Generaţia Z.
În tot acest context complicat, gen Z reuşeşte să folosească în avantajul său un instrument specific generaţiei: tehnologia şi skill-urile digitale. Peste 40% dintre tinerii din România folosesc deja zilnic inteligenţa artificială generativă (GenAI), de trei ori mai mulţi decât anul trecut. Alţii petrec timp să înveţe tool-uri noi, să automatizeze procese sau pur şi simplu să lucreze mai smart.
Studiul Deloitte Global Gen Z and Millennial Survey 2025, ajuns la ediţia a 14-a, a fost efectuat în rândul a circa 8.700 de reprezentanţi ai generaţiei Millennials, născuţi între ianuarie 1983 şi decembrie 1994, şi a aproximativ 14.700 de reprezentanţi ai generaţiei Z de peste 18 ani, tineri născuţi între ianuarie 1995 şi decembrie 2006, din 44 de ţări din întreaga lume.
