Supliment Gen Z Student. Idei care schimbă lumea

Într-o lume care se schimbă astăzi mai repede ca niciodată, ideile devin cea mai valoroasă monedă. Fie că vorbim de antreprenoriat mic sau de iniţiative mai mari, adevărata putere stă în agilitate şi în curajul de a transforma o idee pusă pe hârtie într-un proiect real.

România are tot mai multe astfel de poveşti – oameni care inventează soluţii ingenioase, care pornesc businessuri cu resurse limitate, dar cu ambiţii mari, proiecte cu care încearcă să cucerească piaţa locală sau chiar să se facă remarcaţi dincolo de graniţele ţării.

Fie că vorbim de proiecte pornite de tineri, fie că sunt businessuri care au în spate oameni cu multă experienţă profesională sau de viaţă, toate aceste afaceri au un punct comun: dorinţa de a aduce ceva nou, de a rezolva anumite probleme sau nevoi la care poate până acum nimeni nu s-a gândit. Astfel, nu doar ideile sunt cele care surprind, ci şi domeniile în care mai mulţi antreprenori români se avântă pentru a schimba lumea.

Ochelarii care redau independenţa persoanelor nevăzătoare

Dispozitivul foloseşte o tehnologie denumită PAD AI (Pedestrian Autonomous Driving AI). Ochelarii detectează obstacolele şi conduc utilizatorul pe trasee sigure, oferind feedback haptic printr-un sistem montat pe frunte. În plus, pot citi texte şi ghida utilizatorul către diverse locaţii, în interior şi în exterior.

Antreprenorul Cornel Amariei a fost inspirat de experienţele din familie, unde persoanele cu dizabilităţi vizuale i-au motivat dorinţa de a crea o tehnologie care să ofere nu doar ajutor, ci şi autonomie şi demnitate.

.lumen este un exemplu de start-up românesc cu ambiţie globală, care abordează o problemă socială majoră folosind inovaţie tehnologică. Start-up-ul a atras până acum finanţări de aproape circa 9 mil. euro.

Planurile sale sunt ambiţioase şi vizează lansarea ochelarilor în Europa, SUA şi pe pieţe internaţionale. Antreprenorul îşi propune să intre pe piaţa americană până la finalul anului 2025, cu o ţintă de 10.000 de unităţi vândute până în 2026 şi venituri estimate de 45 milioane de euro. Totodată, .lumen urmăreşte să furnizeze tehnologie cu costuri de până la 50 de ori mai mici decât cele ale soluţiilor tradiţionale.

Biblioteca mobilă care colindă satele din România

Locuieşti în mediul rural şi nu ai în apropiere o bibliotecă sau o librărie? Cândva, acest lucru era o problemă. Dar nu şi astăzi. Un tânăr pasionat de lectură şi de cărţi schimbă regulile jocului.

Victor Miron s-a îndrăgostit de cărţi în perioada liceului, datorită profesoarei lui de limba română. Ani mai târziu, şi-a promis să citească zilnic, cel puţin o oră şi a respectat această promisiune, iar în 2017 a hotărât să pornească proiectul cultural Cărţile pe faţă şi asociaţia cu acelaşi nume, pentru a-i încuraja şi pe ceilalţi să citească.

Proiectul său a avut de-a lungul timpului numeroase campanii care promovau cititul, însă una dintre cele mai ingenioasă iniţiative este booktruckul pe care Victor Miron l-a pornit în pandemie, când s-a retras, pe timpul lockdownului, la ţară.

El a pus bazele unei biblioteci mobile care astăzi colindă satele din judeţul Cluj şi nu numai. „Am pornit cu o singură dubiţă, acum avem două şi ne pregătim să o cumpărăm pe a treia. Am parcurs zeci de mii de kilometri până acum. (...) De la începutul anului şcolar viitor vom fi în

20 de sate faţă de zece anul trecut”, spunea el într-un interviu recent.

Cărţile care ajung la cititorii din mediul rural provin din donaţii, iar o parte dintre ele sunt cumpărate de asociaţie.

Echipa proiectului pornit de Victor Miron numără opt persoane şi peste

100 de voluntari care au participat la iniţiativele desfăşurate de-a lungul timpului. Prin proiectul Cărţile pe faţă, el şi echipa lui au ajutat circa 10.000 de copii să citească. Fondatorul îşi doreşte să dezvolte cât mai mult acest proiect şi să reuşească să facă în fiecare vară câte o bibliotecă mobilă, astfel încât tot mai mulţi oameni din mediul rural să aibă acces la cărţi şi să citească.

Victor Miron s-a îndrăgostit de cărţi în perioada liceului, datorită profesoarei lui de limba română: „Am pornit cu o singură dubiţă, acum avem două şi ne pregătim să o cumpărăm pe a treia. Am parcurs zeci de mii de kilometri până acum. (...) De la începutul anului şcolar viitor vom fi în 20 de sate faţă de zece anul trecut”

Teatrul care îşi propune să reanime Calea Griviţei, o arteră a Bucureştiului uitată în timp

Griviţa 53 este un proiect cultural iniţiat de regizoarea şi scriitoarea Chris Simion-Mercurian şi soţul ei, Tiberiu Mercurian, menit să devină unul dintre cele mai importante spaţii teatrale şi artistice din România. Este primul teatru privat construit complet de la zero, un demers care înseamnă mai mult decât o clădire — este un simbol pentru generaţiile care urmează.

Teatrul Griviţa53 are două săli de spectacol. Sala mare are 140 de locuri, iar sala studio, 70 de locuri. Ambele sunt săli modulare, care pot acomoda diverse forme de spectacole. Sala mare are 120 mp şi o înălţime de 10,5 m, are şi etaj tehnic şi balcon, în timp ce sala mică are aceeaşi suprafaţă, dar o înălţime de 4,5 m.

Cei doi au investit circa 4,5 mil. euro în acest proiect, bani veniţi dintr-o moştenire, dar şi din alte surse externe. Ei şi-au propus să revitalizeze, cu ajutorul noului teatru, Calea Griviţei şi visează să o transforme într-o arteră culturală a Bucureştiului.

„Acum nouă ani am pus bazele proiectului, dar gândul exista de mai mult timp. Ideea de a schimba şi de a aduce un plus oraşului ne-a animat pe amândoi. Construcţia efectivă a început pe 1 martie 2023 şi acum suntem în faţa unui moment pe care puţini îl anticipau: inaugurarea teatrului”, povestea recent Tiberiu Mercurian într-un interviu ZF.

Teatrul Griviţa53 are două săli de spectacol. Sala mare are 140 de locuri, iar sala studio, 70 de locuri. Ambele sunt săli modulare, care pot acomoda diverse forme de spectacole. Sala mare are

120 mp şi o înălţime de 10,5 m, are şi etaj tehnic şi balcon, în timp ce sala mică are aceeaşi suprafaţă, dar o înălţime de 4,5 m.

Griviţa53 va fi un teatru de proiect, la fel cum este, spre exemplu, şi Teatrul Metropolis din Bucureşti. Acesta nu va avea trupă proprie, ci producţii Griviţa 53, care vor fi în linie cu un concept artistic propriu.

Noul proiect cultural va avea partea de spectacole, partea de şcoală de teatru şi cursuri pentru copii, tineri şi amatori. Totodată, Griviţa53 va avea şi un spaţiu de expunere pentru obiecte de artă ori lansări de carte. Pe scurt, va fi un spaţiu cultural, care va avea în viitor şi o cafenea.

De asemenea, pe lângă producţiile Griviţa53, teatrul va fi gazdă pentru producţii din ţară care nu au unde să fie puse în scenă în Bucureşti. Mai mult, pe scena teatrului vor fi aduse şi producţii din străinătate pentru a da şansa publicului bucureştean să vadă spectacole din toată lumea.

Via Transilvanica – drumul care uneşte comunităţi, dezvoltă ruralul şi atrage turişti

Via Transilvanica este un traseu turistic naţional, lansat în anul 2018 de Aso­ciaţia Tăşuleasa Social, cu sediul în Pasul Tihuţa, judeţul Bistriţa Năsăud, la ini­ţi­ativa fraţilor Alin şi Tibi Uşeriu. În prezent, traseul se întinde pe peste 1.600 km şi traversează circa 400 de comunităţi şi peste 130 de unităţi administrativ-teritoriale.

Via Transilvanica este un traseu turistic naţional, lansat în anul 2018 de Asociaţia Tăşuleasa Social, cu sediul în Pasul Tihuţa, judeţul Bistriţa Năsăud, la iniţiativa fraţilor Alin şi Tibi Uşeriu. În prezent, traseul se întinde pe peste 1.600 km şi traversează circa 400 de comunităţi şi peste 130 de unităţi administrativ-teritoriale.

Oficial, traseul a fost deschis în 2022, după o investiţie iniţială de aproximativ 1,8 mil. euro, asigurată prin donaţii.

Unul dintre obiectivele majore ale proiectului Via Transilvanica este revitalizarea comunităţilor rurale. Proiectul urmăreşte să conecteze zone care, în multe cazuri, nu au mai fost vizitate de turişti de zeci de ani. Via Transilvanica îşi propune să creeze lanţuri sociale şi economice între aceste comunităţi şi să ofere oportunităţi locale de cazare, dezvoltare turistică şi păstrare a tradiţiilor.

Traseul a fost extins ulterior cu un nou segment numit Terra Borza Teutonica, care însumează circa 162 km şi conectează 14 localităţi din judeţul Braşov.

Asociaţia Tăşuleasa are o viziune pe termen lung ăentru proiectul Via Transilvanica. Planul pentru următorii 20 de ani este ca traseul să ajungă să străbată toate zonele istorice ale României.

Anul trecut,  peste 37.000 de oameni au parcurs Via Transilvanica, iar pentru 2025 se estimează că numărul se va dubla. Circa 30% dintre vizitatori sunt străini, veniţi din ţări precum Franţa, Germania, Austria, Australia, Japonia sau Noua Zeelandă. Traseul atrage tot mai mulţi tineri sub 30 de ani.

Puncte gastronomice locale care scot satele din amorţeală

Punctul gastronomic local La Grisha are în jur de 20 de locuri în interior, plus alte câteva pe terasa acoperită. Acesta este deschis doar sâmbăta şi duminica şi funcţionează doar pe bază de rezervare, întrucât se găteşte în funcţie de numărul clienţilor care sunt aşteptaţi în ziua respectivă.

În multe sate româneşti, turismul pare încă o promisiune îndepărtată. Totuşi, acolo unde pensiunile lipsesc, unde drumurile nu sunt mereu perfecte şi unde tinerii au plecat spre oraşe, o nouă formă de ospitalitate rurală începe să facă diferenţa: punctele gastronomice locale. Atestate oficial şi gândite să ofere vizitatorilor mâncare gătită cu ingrediente din gospodărie, aceste iniţiative nu doar că aduc turişti în zone mai puţin explorate, dar şi redau comunităţilor o energie pierdută.

Punctele gastronomice locale vin la pachet cu reţete autentice, poveşti de familie şi tradiţii păstrate cu grijă şi devin motoare mici, dar puternice, care scot satele din amorţeală şi le transformă în destinaţii vii, pline de gust şi de sens.

Un astfel de exemplu este La Grisha. Antreprenoarea Ioana Matei a readus la viaţă casa părintească a tatălui său, cea în care au locuit bunicii ei, şi a transformat-o, în urmă cu aproximativ trei ani, într-un punct gastronomic local. Acesta se află în comuna Ghindăreşti, judeţul Constanţa, unde familia sa găteşte peşte din Dunăre luat direct de la pescari.

Principala investiţie a fost legată de restaurarea casei bunicilor săi, investiţie care s-a ridicat la aproximativ 40.000 de euro.

Punctul gastronomic local La Grisha are în jur de 20 de locuri în interior, plus alte câteva pe terasa acoperită. Acesta este deschis doar sâmbăta şi duminica şi funcţionează doar pe bază de rezervare, întrucât se găteşte în funcţie de numărul clienţilor care sunt aşteptaţi în ziua respectivă. Peştele preparat în punctul gastronomic local este luat din Dunăre, direct de la pescari locali, iar legumele, fructele sau brânza provin, de asemenea, de la producătorii locali.

Într-o zi de weekend, clienţii pot găsi în meniu salată de icre, zacuscă de peşte, peşte afumat, brânză şi legume, ciorbe, saramură sau tarte cu fructe la desert.

Un alt exemplu este Casa VLC. Soţii Gabriela şi Sorin Vîlcan, şoferi de tir, au pornit în urmă cu circa trei ani un punct gastronomic local în judeţul Harghita, în satul Bilbor, unde au atras mii de turişti, inclusiv străini, unii dintre ei fiind cazaţi la cabana de şase camere pe care o deţine familia Vîlcan.

În vizită la Casa VLC au venit grupuri de turişti din Elveţia, Slovenia, Cipru şi chiar din America. Toţi cei care le calcă pragul soţilor Vîlcan găsesc acolo produse tradiţionale, făcute în casă, precum socată, suc de merişoare, suc de afine, până la tocăniţe din ciuperci, carne de vânat.

Toată mâncarea este făcută în ziua respectivă şi 90% din produsele pe care le folosesc soţii Gabriela şi Sorin Vîlcan sunt din propria gospodărie.

În România, conceptul de Punct Gastronomic Local (PGL) a pornit în Delta Dunării, promovat de Asociaţia Ivan Patzaichin – Mila 23, ca un cadru organizat şi legal pentru experienţele culinare rurale oferite de gospodării locale. La nivel naţional, reţeaua de puncte gastronomice locale se apropie de 500 de unităţi. Punctele gastronomice locale din România sunt reglementate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Aplicaţii care îţi uşurează viaţa şi care rezolvă probleme la care poate că nici nu te-ai gândit

Tehnologia a devenit asistentul nostru de zi cu zi, iar aplicaţiile mobile şi platformele online sunt dovada clară că soluţiile ingenioase pot face viaţa mai simplă, mai rapidă şi mai organizată. Dacă unele ne ajută să economisim timp sau bani, altele rezolvă nevoi la care poate nici nu ne-am gândit: de la găsirea unor oameni care ne pot ajuta cu probleme casnice, până la închirierea unei maşini chiar de la vecinul tău sau chiar o soluţie dedicată credincioşilor care vor să vorbească cu Dumnezeu. Toate acestea sunt astăzi soluţii reale, funcţionale, pe care câţiva antreprenori le-au creat şi le-au testat.

Bible Chat, o aplicaţie mobilă destinată comunităţilor creştine, lansată de antre­pre­norii români Laurenţiu Bălaşa şi Marius Iordache, este un prim exemplu. Aplicaţia combină tehnologia modernă cu nevoia spirituală, oferind un instrument digital de suport emoţional şi religios, pentru milioane de utilizatori din întreaga lume.

Echipa Bible Chat are o misiune clară: „minimizarea suferinţei umane”. Aplicaţia devine un suport pentru milioane de oameni şi oferă ajutor în faţa provocărilor spirituale, emoţionale sau psihologice.

Un alt exemplu de aplicaţie ingenioasă, care simplifică viaţa multor oameni este Aidly, un proiect pornit de antreprenorii Alexandru Stanciu şi Mihnea Ioaniţescu, doi prieteni cu background în programare şi, respectiv, vânzări. Aplicaţia vine în sprijinul celor care au nevoie de un serviciu casnic şi îi pune în legătură cu o persoană potrivită care să îi ajute. Fie că vorbim de schimbatul unui bec sau de zugrăvirea bucă­tăriei, în cadrul platformei Aidly, fie­care sarcină casnică îşi găseşte „meşterul”.

Platforma funcţionează ca orice social network – poţi da like, poţi contacta persoanele care au postat anunţurile şi poţi aplica pentru acel serviciu.

Ideile pline de inovaţie ale antreprenorilor români se văd şi în zona de ride sharing. Doi tineri antreprenori, Alexandru Chiriac şi Alin Andrei Savu, au decis să schimbe perspectiva asupra închirierii de maşini prin proiectul Rentaro, o platformă care dă posibilitatea atât persoanelor fizice, cât şi firmelor să închirieze maşini.

Aplicaţia lansată la începutul acestui an a ajuns la aproape 200 de maşini listate la nivelul Bucureştiului, iar ambiţia fondatorilor este să ducă proiectul la nivel naţional, cu cel puţin 150 de maşini disponibile în marile oraşe din România.

Platforma oferă oportunitatea persoanelor fizice şi firmelor de rent a car să îşi înroleze maşina pentru a găsi clienţi în zona lor. Practic, prin intermediul aplicaţiei, un om oarecare, care deţine o maşină pe care nu o foloseşte într-o anumită perioadă, poate să o transforme într-o sursă de venit.