Eşti mereu cu telefonul în mână, dai scroll pe social media aproape din reflex, dar te-ai gândit vreodată câte ore petreci în total pe zi cu ochii aţintiţi asupra ecranelor? Crescuţi într-o lume digitală, tinerii din ultimul deceniu au acces nelimitat la smartphone-uri, reţele sociale şi ecrane omniprezente, pe care nu le mai pot evita.
Problema nu constă doar în cantitatea de timp petrecută în faţa ecranelor, ci în calitatea şi contextul utilizării tehnologiei, se arată în datele analizate din surse precum OMS, UNICEF şi studiile europene EU Kids Online.
„Nu este vorba doar de câte ore petrec copiii în faţa ecranelor, ci şi de un nou concept: presiunea ecranului (screen pressure), care oferă o perspectivă mai nuanţată, recunoscând că impactul tehnologiei derivă nu doar din durata utilizării, ci şi din presiunea psihologică de a fi constant conectat, validat şi actualizat în mediul digital”, spune Sorana Mocanu, psiholog clinician, psihoterapeut şi expert în sănătate mintală.
Aproximativ unu din trei utilizatori de Internet la nivel global este minor sub 18 ani, arată datele UNICEF din 2021, iar în ţările dezvoltate, cu venituri medii şi mari, aproape toţi adolescenţii au acces la un smartphone.
Majoritatea copiilor cu vârsta cuprinsă între 9 şi 16 ani din 19 ţări europene sunt prezenţi zilnic în mediul online, cu o medie de aproximativ trei ore pe zi, conform Studiului european EU Kids Online din anul 2020. Într-un ghid emis în 2019 de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, se recomandă limitarea timpului sedentar la ecrane: maxim o oră pe zi pentru copiii de 2-4 ani, chiar şi mai puţin, şi prioritizarea activităţilor fizice şi somnului pentru cei mai mari, de peste 5 ani.
Dar cum se raportează generaţia Z la orele petrecute pe telefon? Iulia, o tânără în vârstă de 24 de ani, lucrează în domeniul IT şi mărturiseşte că petrece destul de mult timp în faţa ecranelor la locul de muncă. După program sau dimineaţa până la birou, ajunge să stea mai bine de trei ore pe Instagram sau TikTok ca formă de deconectare.
„Sincer petrec destul de mult timp pe social media, toţi prietenii mei sunt acolo, mai ales că sunt unii în alte oraşe şi doar aşa putem păstra legătura. A ajuns să mă streseze, să zic aşa, sunetul de la o notificare, încât atunci când lucrez sau fac ceva, mă deconcentrează preţ de câteva secunde şi asta nu e deloc bine. În medie dacă ar fi să fac un calcul cred că ajung să petrec în faţa ecranului de la telefon în jur de trei sau patru ore pe zi”, spune Iulia.
Alţi tineri spun că reuşesc să înlocuiască timpul petrecut pe telefon cu diverse activităţi precum alergatul, jocurile de societate cu prietenii sau pur şi simplu o plimbare prin parc după muncă.
„De ceva timp am reuşit să fac alte activităţi atunci când vreau să mă relaxez şi cumva încerc să conştientizez atunci când stau ceva mai mult timp pe telefon <gata, e suficient>. În general, ies la alergat, citesc sau am o agendă în care îmi notez diverse lucruri când prind timp liber. Am ajuns să reduc timpul petrecut pe telefon la jumătate”, spune Lorena, o tânără în vârstă de 20 de ani.
Impactul presiunii ecranului asupra somnului, atenţiei şi relaţiilor poate avea consecinţe pe termen lung asupra sănătăţii mintale, dar, în acelaşi timp, tehnologia nu este inamicul copilăriei, ci un mediu în care copiii îşi construiesc identitatea, transmit reprezentanţii Narada, o organizaţie non‑profit din România din domeniul educaţiei, care sprijină copiii şi şcolile din comunităţi vulnerabile.
Aociaţia Narada intervine şi în zona de prevenţie a riscurilor digitale prin campania „Nu tot ce zboară se mănâncă”. Totodată, prin programul „Extra Lab – Skills for the future”, bazat pe intervenţii educaţionale testate anterior de Narada şi pe cercetări internaţionale şi româneşti, asociaţia vizează schimbări concrete de comportament: elevii învaţă să analizeze informaţia, să pună întrebări, să compare perspective şi să construiască concluzii proprii, inclusiv prin utilizarea responsabilă a instrumentelor digitale.
Narada a intervenit acolo unde pericolele erau evidente: a renovat clase, a conectat elevi la internet, a mutat toalete în interiorul şcolilor, a construit terenuri de sport şi a dus infrastructură de bază în peste 500 de şcoli, cu o investiţie de peste 5 milioane de euro şi un impact direct asupra a peste 260.000 de copii din România.
