Segmentul cu cel mai ridicat nivel de încredere în ONG-uri sunt tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 29 de ani, potrivit Barometrului Opiniilor despre Societatea Civilă (BOSC) din 2025, un program de cercetare realizat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC). Comparativ cu populaţia de peste 60 de ani, 57% dintre tineri se încred mai mult în ONG-uri şi beneficiază mai frecvent de serviciile oferite de acestea.
Tot tinerii sunt cei mai activi în formele de implicare civică non-caritabile, cu ponderi mai ridicate în participarea la demonstraţii publice, voluntariat şi activism instituţional. De asemenea, cei mai prezenţi în formele de implicare civică asociate ONG-urilor, inclusiv în susţinerea presei independente, sunt tinerii cu studii superioare din oraşele mari şi din zona Bucureşti–Ilfov.
„Barometrul Opiniilor despre Societatea Civilă 2025 aduce în prim-plan un lucru important: în discuţiile despre societatea civilă avem nevoie de date, nu de impresii şi etichete. În acest fel, putem identifica atât punctele tari şi oportunităţile, cât şi pe cele slabe şi ameninţările existente în interfaţa cu publicul larg. Cifrele arată că ONG-urile sunt percepute ca relevante pentru democraţie şi că interacţiunea cu ele a crescut, dar şi că o mare parte din populaţie nu simte un impact direct în viaţa de zi cu zi. Acest tip de cercetare ajută la mutarea conversaţiei din zona de opinii polarizante în zona faptelor măsurabile”, declară Mircea Kivu, coordonator al Barometrului Opiniilor despre Societatea Civilă 2025.
Într-un context social marcat de crize succesive, polarizare accentuată şi neîncredere generalizată în instituţii, nivelul de încredere al populaţiei în organizaţiile neguvernamentale din România se menţine în jur de 50%. În acelaşi timp, deşi neîncrederea faţă de ONG-uri este şi ea relativ constantă în intervalul 2010-2025, ea devine mai intensă, proporţia celor care declară că „nu au deloc încredere” dublându-se între 2016 şi 2025, de la 14% la 27%.
Totodată, organizaţiile neguvernamentale se bucură de un nivel de încredere semnificativ mai ridicat decât alte forme de asociere sau reprezentare publică, arată datele din Barometrul Opiniilor despre Societatea Civilă. ONG-urile sunt creditate cu un nivel de încredere de 49%, comparativ cu sindicatele (36%) şi partidele politice (19%). Biserica rămâne instituţia cu cel mai ridicat nivel de încredere (81%).
Percepţia generală asupra impactului ONG-urilor este, în linii mari, moderat pozitivă. Circa jumătate dintre respondenţi consideră că ONG-urile au o influenţă pozitivă asupra calităţii vieţii beneficiarilor direcţi ai serviciilor lor, iar 62% sunt de părere că organizaţiile neguvernamentale nu au nicio influenţă asupra propriei lor vieţi.
La nivel local, ONG-urile sunt percepute ca având un impact mai degrabă pozitiv comparativ cu impactul avut la nivel naţional. Unul din trei dintre respondenţi consideră că majoritatea ONG-urilor urmăresc interesele generale ale societăţii.
Două treimi dintre români declară că au interacţionat, într-o formă sau alta, cu o organizaţie neguvernamentală. Cea mai frecventă formă de contact este expunerea la materiale informative despre ONG-uri (55%). Proporţia celor care au făcut donaţii a crescut la 29%, cu o participare mai ridicată în rândul tinerilor, al persoanelor cu studii superioare şi al locuitorilor din oraşe mari.
Implicarea civică poate fi înţeleasă prin patru dimensiuni distincte: caritate, activism militant, activism instituţional şi voluntariat. Cel mai frecvent, implicarea civică se resimte prin donaţii, în timp ce formele de participare mai active — precum protestele, voluntariatul sau susţinerea presei independente — sunt specifice unor grupuri mai restrânse, în special tinerilor cu educaţie superioară din mediul urban mare.
