Mai mult decât un hobby, zborul cu planorul e genul de experienţă care îţi schimbă standardele şi te scoate complet din rutină, venind simultan cu o mare responsabilitate şi adrenalină care îi atrage pe unii tineri. Fiecare zbor îi determină să fie atenţi, să gândească repede, să înveţe ceva nou despre sine şi despre vreme.
Spre deosebire de un avion clasic, planorul este o aeronavă fără motor, care este proiectată să zboare prin prisma curenţilor de aer pentru portanţă şi ascensiune, conform National Aviation Academy, o academie privată de pregătire specializată în aviaţie.
Pentru Rareş, un tânăr student la Facultatea de Inginerie Aerospaţială din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti, aviaţia e o pasiune pe care a descoperit-o încă de când era mic din fascinaţia sa pentru avioane, iar în clasa a 10-a, când a împlinit 16 ani, a fost cu un pas mai aproape de visul său şi s-a înscris la cursurile gratuite organizate de Aeroclubul României, pentru a fi pilot de planor.
„Fiecare zi de aerodrom arată diferit pentru toată lumea, elevii care fac "cursul" zboară primii în general, cât mai de dimineaţă, de pe la 7, pentru că atunci e cea mai liniştită atmosferă şi pot învăţa cel mai uşor. Apoi spre după-amiază urmează "sportivii" care fie se antrenează pentru noi tehnici de zbor, fie pentru viitoare competiţii. Noi urmărim atmosfera "neliniştită" şi ne plac foarte mult turbulenţele, pentru că asta înseamnă că planoarele pot rămâne ore bune în aer. În general ziua de zbor se termină pe la 17, când se bagă toate avioanele înapoi în hangar pană a doua zi”, povesteşte Rareş într-un interviu acordat pentru ZF Gen Z.
Primele ore de curs i-au arătat tânărului că aviaţia este o lume mult mai formală şi mai bine organizată decât şi-a imaginat, dar dincolo de asta, oamenii sunt prietenoşi, profesionişti şi bine pregătiţi. Sentimentul pe care îl are atunci când se află la înălţime este incomparabil.
„Aeroclubul României organizează anual cursuri gratuite de pilotaj în toate oraşele mari din ţară dacă ai între 15-23 de ani. Cursul pe care l-am făcut eu m-ar fi costat în mod normal în jur de 2-3 mii de euro dacă nu exista aceasta oportunitate. Exista, totuşi, şi cursuri mai scumpe, de exemplu, cel de pilot de linie poate costa câteva zeci de mii de euro.”
Totuşi, pentru a obţine o licenţă de zbor e mai multă muncă decât ţi-ai imagina şi implică mai multe etape care îmbină partea de instruire teoretică, partea practică şi evaluări medicale şi administrative.
„Obţinerea licenţei de pilot implică mult studiu al teoriei şi multă dedicare pe aerodrom la zbor. Fiecare categorie de licenţă e diferită, iar dificultatea creşte pentru fiecare. O licenţă de planor poate fi obţinută mult mai uşor decât una de pilot de linie, de exemplu. Chiar şi-aşa responsabilitatea rămâne foarte mare pentru fiecare pilot şi cu toţii trebuie să înţelegem asta”, spune Rareş.
Deşi aviaţia a fost tot timpul un hobby pentru el, schimbările nu au ezitat să apară pe mai multe planuri. Responsabilitatea şi spontaneitatea sunt două lucruri esenţiale pe care a învăţat să le aplice în tot ceea ce face.
„Schimbarea a venit pe mai multe planuri, dar pot spune că cel mai benefic lucru pe care l-a făcut planorismul pentru mine este că am devenit mai responsabil. De asemenea, am devenit mai spontan şi pregătit oricând de o schimbare de program, nefăcând cursul în oraşul în care locuiesc, trebuia să fiu gata să fac un drum de vreo 3 ore până la aerodrom dacă vremea devenea brusc favorabilă.”
Au fost momente când simţeam că nu înţeleg anumite lucruri, a mai adăugat el, de ce planorul nu reacţionează chiar cum îmi imaginam eu în urma unei comenzi, dar nu m-am gândit niciodată să renunţ, pentru că ştiam că doar aşa îmi pot îndeplini visul de a deveni pilot.
Pe viitor, Rareş îşi doreşte să continue să piloteze planoare, iar ulterior să se înscrie la un curs de pilot de linie şi să ajungă la bordul aeronavelor care zboară pe rute internaţionale, la companii aeriene precum Wizz Air sau Ryanair.
