Toma Mocanu a urmat cursurile FABIZ din cadrul ASE, este membru al Econosofia, iar de patru ani lucrează la EximBank, în partea de trezorerie. Evident, este pasionat de investiţii, dar a aflat pe cont propriu că ideea de fast money nu este chiar aşa de bună şi că informaţiile date de finfluenceri trebuie mereu verificate şi validate din surse sigure.
„Ca marea majoritate a tinerilor, am fost atras de ideea de fast money, să fac bani, bineînţeles, cât mai repede. Am început cu YouTube-ul, apoi am început să urmăresc finfluenceri de la 16 ani, dar la acel moment nu puteam să investesc la Bursă. Îmi plăcea şi mereu eram cu gândul că abia aştept să fac 18 ani pentru a începe să investesc”, spune Toma, într-un dialog cu ZF Gen Z.
Dar partea de informare din surse social media a trecut atunci când Toma a devenit investitor pe bune.
„Una este să citeşti ce a scris cineva pe Reddit, alta este un articol din Ziarul Financiar.“
Primii ani de investiţii au venit la pachet cu unele greşeli, cum ar fi plasamente în companii neprofitabile cu speranţa unei redresări. Acum, regula s-a schimbat complet, astfel că poate un trimestru este acceptabil ca pierderi pentru a investi într-o companie, dar banii nu merg dacă situaţia financiară precară este deja cronicizată. O altă lecţie este de a nu merge cu turma. Disciplina în investiţii este, de asemenea, bine recompensată.
„Am observat că cel mai bine este să investeşti lunar. Pentru mine, 70% din salariu este investit în bursă. Este adevărat, nu am costuri foarte mari.“ Contrar aşteptărilor, călătoria investiţională a lui Toma a debutat pe pieţele externe, pentru ca doar în ultimii ani atenţia lui să se îndrepte către Bursa de Valori Bucureşti.
„Nu mi se pare că este atât de greu să găseşti informaţiile, pentru că noi în România suntem foarte transparenţi. Pe site-ul BVB găseşti foarte multe informaţii despre orice companie ai nevoie şi apreciez foarte mult asta. Şi mi se pare că în general în lume e o mişcare înspre transparentizarea informaţiilor“.
În plus, mai spune Toma, aplicaţiile de investiţii sunt din ce în ce mai prietenoase, iar produsele disponibile permit, la fel, un start uşor în activitatea bursieră. Un exemplu sunt tot mai popularele ETF-uri. ETF-urile (exchange traded funds/fonduri tranzacţionate la bursă) sunt instrumente de investiţii care urmăresc evoluţia unui indice bursier sau a unui domeniu de activitate şi pot fi cumpărate şi vândute la fel ca acţiunile, oferind investitorilor expunere la un portofoliu diversificat printr-o singură tranzacţie, fără a fi necesară achiziţia fiecărei acţiuni în parte. Popularitatea lor a crescut puternic în România în ultimii ani, pe fondul interesului tot mai mare al investitorilor de retail pentru fondurile administrate pasiv. În prima jumătate din 2026, ETF-urile au înregistrat un rulaj mediu zilnic de 7,6 mil. lei, de peste patru ori mai mare decât media de 1,7 mil. lei din 2025. Creşterea se vede şi în ponderea pe care ETF-urile au ajuns să o deţină în lichiditatea Bursei de Valori Bucureşti. în 2026, aproximativ 3,6 lei din fiecare 100 de lei tranzacţionaţi zilnic pe piaţa principală de la BVB au fost direcţionaţi către astfel de instrumente, faţă de doar 1 leu în 2025.
Interesul este alimentat de faptul că ETF-urile permit investitorilor să urmărească evoluţia unor indici precum BET sau BET-NG – unde sunt incluse companii de energie şi utilităţi – prin achiziţia unui singur instrument, oferind diversificare şi costuri mai reduse decât construirea unui portofoliu individual de acţiuni.
În altă ordine de idei, administratorii ETF-urilor cumpără automat acţiunile din structura indicilor pe măsură ce atrag noi subscrieri, ceea ce contribuie şi la creşterea lichidităţii pieţei.
„Mi se pare că în zilele noastre index investing este atât de uşor, atât de la îndemâna oricui încât oricine poate să îl facă.” Sfatul lui Toma? „Ar trebui să investeşti cât mai de tânăr.“
