ZF Industria alimentară

Care sunt priorităţile industriei alimentare în 2021: investiţii în creşterea competitivităţii, infrastructură logistică mai bună şi adaptarea la noul profil al consumatorului

17 dec 2020 Autor: Florentina Niţu

„2020 a fost o oportunitate, nu o criză, pe care unii au ratat-o. Dacă nu investeşti într-o astfel de situaţie pentru a deveni competitiv, pierzi startul în piaţa postpandemie.“

Pandemia de COVID-19 a fost o mare provocare pen­tru in­dus­tria alimentară şi a adus, în acelaşi timp, multe schim­bări în­tr-un ritm accelerat. Au avut loc restructurări de per­sonal, unele bugete pen­tru investiţii au fost tăiate, altele au fost ma­jorate, con­sumul a început acum să sca­dă, pre­ţurile, de asemenea, iar clientul final şi-a schimbat profilul.

Industria alimentară, unul dintre cei mai mari angajatori, cu peste 170.000 de salariaţi, şi unul dintre cei mai importanţi con­tri­bu­itori la Produsul Intern Brut al Ro­mâniei, s-a adaptat la schimbările adu­se de pan­demia de COVID-19 şi a mers mai de­parte, însă nu ori­cum. Ce urmează în 2021, după un an de criză sanitară? „2020 a fost o oportunitate, nu o criză, pe care unii au ratat-o. Dacă nu investeşti într-o astfel de situaţie pentru a deveni com­petitiv, pierzi startul în piaţa postpandemie. Com­pa­niile ar trebui să facă investiţii în creş­terea competitivi­tăţii, prin care să-şi crească cota de piaţă şi brandul de ţară, dar şi să pună pe masa consumatorului pro­duse mai ieftine“, spune Dorin Cojocaru, preşe­din­tele Aso­cia­ţiei Patronale Române din Industria Lap­te­lui (APRIL).

În acest an, românii şi-au îndreptat mai mult atenţia către brandurile româ­neşti de pe rafturile supermar­ketu­rilor şi chiar au cum­părat produse ali­mentare proaspete de la „pieţe“ mutate în online, de la produ­că­tori ce au livrat la uşa clientului. Potrivit unui studiu realizat de Unlock Research pen­tru Adama Agricultural Solutions, volu­mul de cumpărături a crescut odată cu insta­la­rea crizei sanitare mai mult decât în anii ante­riori, mai ales la categoria de vârs­tă 18-24 de ani, însă frecvenţa de cumpărare a scăzut.

 

Soluţii pentru viitor

„În 2021, ar trebui să facem depozite de frig pentru stocarea mărfii, să îmbună­tăţim infrastructura logistică şi să cum­părăm maşini şi utilaje care să producă food safety, pentru că profilul consu­ma­torului s-a schimbat“, consideră Dorin Cojocaru, preşedintele APRIL.

Jucătorii din industria de profil susţin că în 2020 le-a lipsit cel mai mult dialogul cu autorităţile locale şi fără o comunicare eficientă „dispărem sau facem economie la negru“. Deşi fabricile şi-au continuat activitatea de-a lungul întregului an, închiderea HoReCa, unul dintre canalele importante de vânzare, a afectat indirect firmele din industria alimentară.

„Acum consumul a scăzut, preţurile la lapte şi la carne sunt foarte mici, la pierderi nu ne mai gândim, despre majo­rări de salarii nu putem vorbi în urmă­torul an, am făcut restructurări de per­sonal, am redus bugetul pentru investiţii, noi, firmele româneşti, am rămas fără bani. HoReCa reprezenta 20% din vânzările noastre. Nu ştiu ce va fi în 2021“, afirmă Sorin Minea, preşedintele Federaţiei Patronale Româ­ne din Industria Alimentară (Romali­menta) şi preşedintele Angst, unul dintre cei mai importanţi producători de mezeluri.

Dorin Cojocaru susţine că HoReCa re­pre­zenta 36% din vânzările de lapte pen­tru procesare, iar şcolile, care sunt în­chise în această perioadă, 6%. De altfel, el menţionează că vânzările de lactate au în­ce­put să scadă din luna august şi în pre­zent este dificil „să faci plan de producţie pentru 2021 fără predictibilitatea pieţei, iar bugetul va fi flexibil“.

Vasile Lucuţ, proprietarul Unicarm, cea mai mare companie antreprenorială din Satu Mare şi unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa cărnii, spunea recent că anul 2020 a fost unul foarte greu şi prevede că 2021 nu va fi un an foarte bun, pentru că „investitorii autohtoni au fost loviţi de pandemie, producătorii, mai ales“.

Un alt brand de ţară, vinul, România fiind pe locul 13 în clasamentul celor mai mari producători mondiali de vin, a fost afectat de pandemia de COVID-19. „Mulţi producători de vin, dat fiind faptul că au fost în criză, s-au orientat către retail, canal în care acum se vând vinuri bune, pentru că producătorii au nevoie de venituri. Un furnizor mi-a spus recent că acum vinde 3-4 sticle de vin pe zi, pe când anul trecut vindea 300-400 de sticle“, subliniază Dani Todea, fondatorul Wine & Dine, un magazin fizic şi online de vinuri româneşti.

De altfel, Ştefan Chiriţescu, director de marketing al cramelor Cotnari, al treilea cel mai mare jucător de pe piaţa vinurilor, este de părere că anul 2021 va fi fel provocator ca 2020, iar HoReCa nu-şi va reveni uşor, consumatorul va fi şi mai iritat, posibil cu mai puţini bani în buzunar.

Pe de altă parte, în pofida provo­cărilor din 2020, Damian Mereu, antre­prenorul care deţine compania Croco din Oneşti, judeţul Bacău, unul dintre cei mai mari pro­ducători de biscuiţi de pe piaţa româ­nească, spune „sunt încrezător că anul 2021 va fi bun pentru businessul nostru“, precizând că va investi în continuare.

Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul a crescut în primele nouă luni ale anului cu 1,7%, respectiv 1,4%, com­pa­rativ cu perioada similară a anului tre­cut, potrivit datelor de la Institutul Naţio­nal de Statistica. Evoluţia a fost deter­mi­nată de majorarea cu 5,8% a vân­zărilor în­registrate la pro­dusele alimentare, băuturi şi tutun şi cu 3,9% a vânzărilor de produse neali­mentare.

Industria alimentară este, la fel ca alte ramuri ale economiei, dependentă de soluţiile medicale care vor fi găsite în 2021, printre care se numără şi un posibil vaccin şi alte tratamente din zona farma.

Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui: În 2021, ar trebui să facem depozite de frig pentru stocarea mărfii, să îmbună­tăţim infrastructura logistică şi să cum­părăm maşini şi utilaje care să producă food safety, pentru că profilul consu­ma­torului s-a schimbat

 

Parteneri: