„2020 a fost o oportunitate, nu o criză, pe care unii au ratat-o. Dacă nu investeşti într-o astfel de situaţie pentru a deveni competitiv, pierzi startul în piaţa postpandemie.“
Pandemia de COVID-19 a fost o mare provocare pentru industria alimentară şi a adus, în acelaşi timp, multe schimbări într-un ritm accelerat. Au avut loc restructurări de personal, unele bugete pentru investiţii au fost tăiate, altele au fost majorate, consumul a început acum să scadă, preţurile, de asemenea, iar clientul final şi-a schimbat profilul.
Industria alimentară, unul dintre cei mai mari angajatori, cu peste 170.000 de salariaţi, şi unul dintre cei mai importanţi contribuitori la Produsul Intern Brut al României, s-a adaptat la schimbările aduse de pandemia de COVID-19 şi a mers mai departe, însă nu oricum. Ce urmează în 2021, după un an de criză sanitară? „2020 a fost o oportunitate, nu o criză, pe care unii au ratat-o. Dacă nu investeşti într-o astfel de situaţie pentru a deveni competitiv, pierzi startul în piaţa postpandemie. Companiile ar trebui să facă investiţii în creşterea competitivităţii, prin care să-şi crească cota de piaţă şi brandul de ţară, dar şi să pună pe masa consumatorului produse mai ieftine“, spune Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL).
În acest an, românii şi-au îndreptat mai mult atenţia către brandurile româneşti de pe rafturile supermarketurilor şi chiar au cumpărat produse alimentare proaspete de la „pieţe“ mutate în online, de la producători ce au livrat la uşa clientului. Potrivit unui studiu realizat de Unlock Research pentru Adama Agricultural Solutions, volumul de cumpărături a crescut odată cu instalarea crizei sanitare mai mult decât în anii anteriori, mai ales la categoria de vârstă 18-24 de ani, însă frecvenţa de cumpărare a scăzut.
Soluţii pentru viitor
„În 2021, ar trebui să facem depozite de frig pentru stocarea mărfii, să îmbunătăţim infrastructura logistică şi să cumpărăm maşini şi utilaje care să producă food safety, pentru că profilul consumatorului s-a schimbat“, consideră Dorin Cojocaru, preşedintele APRIL.
Jucătorii din industria de profil susţin că în 2020 le-a lipsit cel mai mult dialogul cu autorităţile locale şi fără o comunicare eficientă „dispărem sau facem economie la negru“. Deşi fabricile şi-au continuat activitatea de-a lungul întregului an, închiderea HoReCa, unul dintre canalele importante de vânzare, a afectat indirect firmele din industria alimentară.
„Acum consumul a scăzut, preţurile la lapte şi la carne sunt foarte mici, la pierderi nu ne mai gândim, despre majorări de salarii nu putem vorbi în următorul an, am făcut restructurări de personal, am redus bugetul pentru investiţii, noi, firmele româneşti, am rămas fără bani. HoReCa reprezenta 20% din vânzările noastre. Nu ştiu ce va fi în 2021“, afirmă Sorin Minea, preşedintele Federaţiei Patronale Române din Industria Alimentară (Romalimenta) şi preşedintele Angst, unul dintre cei mai importanţi producători de mezeluri.
Dorin Cojocaru susţine că HoReCa reprezenta 36% din vânzările de lapte pentru procesare, iar şcolile, care sunt închise în această perioadă, 6%. De altfel, el menţionează că vânzările de lactate au început să scadă din luna august şi în prezent este dificil „să faci plan de producţie pentru 2021 fără predictibilitatea pieţei, iar bugetul va fi flexibil“.
Vasile Lucuţ, proprietarul Unicarm, cea mai mare companie antreprenorială din Satu Mare şi unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa cărnii, spunea recent că anul 2020 a fost unul foarte greu şi prevede că 2021 nu va fi un an foarte bun, pentru că „investitorii autohtoni au fost loviţi de pandemie, producătorii, mai ales“.
Un alt brand de ţară, vinul, România fiind pe locul 13 în clasamentul celor mai mari producători mondiali de vin, a fost afectat de pandemia de COVID-19. „Mulţi producători de vin, dat fiind faptul că au fost în criză, s-au orientat către retail, canal în care acum se vând vinuri bune, pentru că producătorii au nevoie de venituri. Un furnizor mi-a spus recent că acum vinde 3-4 sticle de vin pe zi, pe când anul trecut vindea 300-400 de sticle“, subliniază Dani Todea, fondatorul Wine & Dine, un magazin fizic şi online de vinuri româneşti.
De altfel, Ştefan Chiriţescu, director de marketing al cramelor Cotnari, al treilea cel mai mare jucător de pe piaţa vinurilor, este de părere că anul 2021 va fi fel provocator ca 2020, iar HoReCa nu-şi va reveni uşor, consumatorul va fi şi mai iritat, posibil cu mai puţini bani în buzunar.
Pe de altă parte, în pofida provocărilor din 2020, Damian Mereu, antreprenorul care deţine compania Croco din Oneşti, judeţul Bacău, unul dintre cei mai mari producători de biscuiţi de pe piaţa românească, spune „sunt încrezător că anul 2021 va fi bun pentru businessul nostru“, precizând că va investi în continuare.
Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul a crescut în primele nouă luni ale anului cu 1,7%, respectiv 1,4%, comparativ cu perioada similară a anului trecut, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistica. Evoluţia a fost determinată de majorarea cu 5,8% a vânzărilor înregistrate la produsele alimentare, băuturi şi tutun şi cu 3,9% a vânzărilor de produse nealimentare.
Industria alimentară este, la fel ca alte ramuri ale economiei, dependentă de soluţiile medicale care vor fi găsite în 2021, printre care se numără şi un posibil vaccin şi alte tratamente din zona farma.
Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui: În 2021, ar trebui să facem depozite de frig pentru stocarea mărfii, să îmbunătăţim infrastructura logistică şi să cumpărăm maşini şi utilaje care să producă food safety, pentru că profilul consumatorului s-a schimbat
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE