Investiţi în România! Claudiu Butacu, EFdeN: Dacă ne punem multe panouri solare pe casă, asta nu înseamnă că avem o locuinţă sustenabilă

♦ Construcţia unei case solare sustenabile poate ajunge să coste cu 10-15% mai mult. ♦ Orice român poate face paşi spre o locuinţă mai sustenabilă, indiferent de tipul acesteia ♦ Bucureştiul devine Capitala caselor solare în 2023 pentru o perioadă de 45 de zile. 

Instalarea de panouri fotovoltaice pe acoperişul locuinţei nu va transforma neapărat respectivul imobil într-o casă sustenabilă, în contextul în care procesul presupune şi adoptarea unor comporta­mente mai sustenabile, a explicat Claudiu Butacu, cofondator al EFdeN şi energiaTA, în emisiunea Investiţi în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank. 

„Sunt mulţi oameni supăraţi că dacă îşi montează panouri nu îşi reduc consumul sau factura  lunară, dar este normal. Dacă nu ai un comportament mai sustenabil sau dacă locuinţa ta are pierderi foarte mari de căldură, adică produci energie pentru căldură, dar o pierzi prin izolaţia slabă, prin tâmplărie sau alte punţi termice. De aceea locuinţele trebuie gândite integrat“. 

Conceptul integrat de locuinţă sustena­bilă presupune utilizarea de materiale prietenoase cu mediul la construcţia unei astfel de case, iar preţul pentru a alege o astfel de locuinţă este doar cu 10-15% mai mare decât cel pentru o casă aşa-zis obişnuită. 

„Noi suntem un ONG, iar principala noastră activitate este de a dezvolta viitorii specialişti. Concluzia dezvoltatorilor cu care discutăm este că aceste tipuri de locuinţă costă cu 10-15% mai mult decât o locuinţă normală. (...) Preţul a fost prima provocare, dar oamenii dispuşi să gândească pe termen mediu sau lung au realizat că poţi avea beneficii“. 

Chiar dacă nu este vorba despre o locuinţă nouă, orice român poate începe să îşi eficientizeze locuinţa, fie ea o casă mai veche sau un apartament. 

„Fie că vorbim de primele comporta­mente pe care le poţi schimba, de la ventilare la cum să consumi mai puţin pentru că ai nevoie de mai puţin şi până la primele tehnologizări pe care le poţi face, avem şi noi ghiduri care pot fi accesate“. 

EFdeN este o organizaţie care a fost fondată în urmă cu aproape un deceniu de o serie de studenţi, masteranzi şi asistenţi universitari de la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti. 

Aceasta a luat naştere cu scopul de a crea prototipuri de case solare sustenabile cu care au participat la mai multe competiţii internaţionale, câştigând peste 45 de premii. Ei au dezvoltat până acum mai multe prototipuri precum casa EFdeN sau casa EFdeN Signature. 

Acum, echipa din România a reuşit să câştige dreptul de a organiza în 2023 competiţia Solar Decathlon Europe, o competiţie organizaată de peste două decenii la nivel global pentru a promova tehnologia solară şi sustenabilitatea în construcţii. 

Bucureşti, Capitala caselor solare pentru 45 de zile

În cadrul competiţiei, echipe din mai multe ţări se pregătesc pentru faza finală a concursului, unde se întrec în 10 probe la Bucureşti în 2023. 

„Am reuşit ca în ediţia din Europa în 2023 să aibă loc această finală la Bucureşti. De ce finală? Am fost agreaţi să fim ţara organizatoare şi în acest an începem procesul de a găsi echipele participante. Între timp, noi vom găsi cele 20 de echipe finaliste care vor ajunge în finală, după care vor avea timp un an şi jumătate să construiască prototipurile în ţările lor, pentru ca la sfârşitul verii anului 2023 să vină cu cele 20 de prototipuri în România“. 

Acestea vor fi expuse în Capitală timp de 45 de zile, iar publicul larg va avea acces la ele, întrucât evenimentul atrage şi interes pe plan internaţional. 

„Cei mai mulţi vizitatori am avut la competiţia din Madrid, peste 250.000 de vizitatori în doar două săptămâni. În România ţintim să avem 600.000 de vizitatori. Vrem să facem un laborator urban în care vom comunica zilnic despre toate principiile ce ţin de sustenabilitate“.

EFdeN nu va participa la ediţia pe care o organizează, însă Butacu a explicat că încurajează alte universităţi din ţară să îşi formeze echipe. 

„Încurajăm mai multe universităţi din România să îşi facă echipe, mai multe oraşe, vom face campanii atât în România, cât şi în Europa, în care vom discuta şi vom pune la dispoziţie toate informaţiile necesare pentru participare“. 

Organizaţia a reuşit să alinieze şi interesul Guvernului odată cu organizarea acestui eveniment, ceea ce ar putea însemna o susţinere şi dinspre decidenţi pentru această iniţiativă. Totuşi, rămâne de văzut cum se va concretiza sprijinul. 

„Miniştrii au declarat că vor să susţină şi poate este un exemplu în care vom învăţa cum să finanţăm astfel de ocazii şi oportunităţi pentru că până acum părea greoi, imposibil. Avem promisiunea că se va implica şi va susţine financiar“. 

Ce facem cu prosumatorii

Claudiu Butacu este cofondator şi al asociaţiei energiaTA, o organizaţie care îşi propune să reprezinte şi să ajute prosumatorii din România. Adică acei români care produc mai multă energie decât consumă şi vor să o injecteze în reţea şi să o vândă. 

„În 2016 când am început am încercat să vedem cât ne-ar lua nouă să devenim prosumatori şi am ajuns la un număr de 450 de zile şi ne-am dat seama că este imposibil şi că trebuie să diminuăm acel număr de zile“. 

A durat doi-trei ani până să apară prima victorie a prosumatorilor, întrucât numărul de zile a fost redus. 

„Am reuşit să existe o lege a prosumatorului care obligă distribuitorul de energie şi furnizorul de energie ca în 30 de zile să te accepte să injectezi energie în reţea, din momentul în care depui documentaţia“.

Cu toate acestea, momentul schimbării s-a corelat cu apariţia unui program de finanţare de la stat pentru panouri fotovoltaice, ceea ce i-a determinat pe mulţi să aştepte o potenţială finanţare nerambursabilă.

„Mulţi au aşteptat să vadă dacă pot deveni prosumatori cu banii statului, însă a fost un blocaj iniţial, iar programul nu a funcţionat în primul an. Deci, în loc de un potenţial de 30.000 de prosumatori care să intre în reţea în urma programului, am ajuns la o întârziere foarte mare a implementării şi au apărut primele sute abia acum în 2020“. 

O altă provocare legată de prosumatori ţine de specialiştii care instalează panouri fotovoltaice, întrucât Butacu a explicat că aceştia au fost nevoiţi să se valideze drept instalatori, deşi mulţi poate nu aveau experienţă în această znă. 

„Şi a devenit o provocare pentru persoane fizice chiar şi să găsească instalatori pentru panouri, ne întreabă pe noi la cine să apeleze, cine lucrează mai bine sau cine lucrează mai serios“.