• Leu / EUR4.9022
  • Leu / GBP5.4884
  • Leu / USD4.5747
ZF Investiți in România

Investiţi în România! Cristian Chiţu, fondator, Patiseria Tineretului: Am investit 350.000 de euro într-o nouă fabrică de patiserie pe care o vom da în folosinţă în maximum 60 de zile

21.09.2020, 11:00 Autor: Alex Ciutacu

Patiseria Tineretului vrea să mai deschidă 6 unităţi în Capitală în următorii doi ani, iar investiţia s-ar ridica la 300.000 de euro.

Producătorul de produse necongelate Patiseria Tineretului a investit circa 350.000 de euro într-o nouă fabrică de patiserie, care va fi dată spre utilizare în următoarele două luni, a declarat Cristian Chiţu, fondator, Patiseria Tineretului, în cadrul emisiunii Investiţi în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank.

„Avem în curs de amenajare o nouă fabrică de patiserie pe care o vom dota şi utila complet cu tehnologie nouă. Practic, vom face încă un pas în zona de dezvoltare a producţiei, întrucât vom automatiza toate procesele de producţie. O vom da în folosinţă în maximum 60 de zile, iar investiţia se ridică la 350.000 de euro”, a explicat Cristian Chiţu, fondatorul companiei Patiseria Tineretului, care a înregistrat în 2019 afaceri de 7,6 mil. lei.

Pornit în urmă cu opt ani, businessul a ajuns la patru unităţi în Bucureşti, iar Cristian Chiţu vrea să crească acest număr în următorii doi ani, înainte de a lua cu asalt piaţa la nivel naţional.  „Ne propunem ca în următorii doi ani să mai deschidem încă 6 patiserii în Bucureşti, iar după ce vom valida acest total de 10 unităţi la nivelul Capitalei ne propunem să ne extindem la nivel naţional, având la bază modelul din Bucureşti. Dacă o patiserie costă 60.000 de euro, investiţia totală ar ajunge la 300.000 de euro, dar în urmă cu doi ani am elaborat şi lansat pe piaţă un sistem de franciză pe care l-am reaşezat acum pe alte baze. Din cele 6 patiserii pe care vrem să le deschidem o parte sau poate chiar toate vor fi deschise în sistem de franciză”, a spus el.  

Odată cu extinderea la nivel naţional, Patiseria Tineretului vizează în viitor să lanseze un nou segment de business, şi-anume produse de patiserie cu care să ajungă pe rafturile retailerilor alimentari cu reţele naţionale. Acest plan ar cuprinde o nouă fabrică, cu tehnologie separată, şi o investiţie de 1 mil. euro.

„Va trebui să avem o nouă fabrică, una care nu va produce doar patiseria, ci va fi nevoită să ambaleze produsele şi să le livreze cu autospeciale dotate corespunzător. La acel moment vom face o nouă investiţie într-o nouă fabrică sau o vom muta pe cea existentă. (...) Cu capitalul pe care îl vom putea strânge până atunci, cu ajutorul băncilor şi al fondurilor europene vom reuşi să dăm în folosinţă o nouă fabrică, care va produce şi comercializa pentru hypermarket-uri. Am calculat investiţia undeva la 1 mil. de euro”, a explicat fondatorul companiei.

După afaceri de 7,6 mil. lei în 2019, vânzările realizate de Patiseria Tineretului au primit o lovitură puternică odată cu instaurarea stării de urgenţă. În aprilie, nivelul vânzărilor era la doar 20% faţă de anul anterior, însă o revenire treptată a dus patiseriile la un nivel de 80% în luna august.

 „De când au început şcolile vânzările au început să crească şi bănuiesc că vom ajunge undeva la 90% în luna septembrie, iar din octombire vom ajunge la nivelul de anul trecut, dacă ne va permite contextul sanitar. (...) Eu cred că vom avea o cifră de afaceri cu 30% mai mică decât anul trecut pentru că media va fi mult mai mică. Cele 6 luni cu vânzări bune nu vor putea cele 6 luni cu vânzări mai mici”, a declarat invitatul.

Patiseria Tineretului vrea să continue modelul de business prin care utilizează doar ingrediente de la producători autohtoni în prepararea produselor. Spre exemplu, merele şi dovleacul este cumpărat de la agricultori din Giurgiu, în timp ce brânza este adusă din Maramureş.

În prezent, Patiseria Tineretului are 33 de agajaţi, în scădere faţă de 40 de angajaţi la începutul anului.

 

Care sunt principalele probleme identificate de Patiseria Tineretului în România:

► Lipsă de comenzi/piaţă de desfacere, pentru că depindeam în mod direct de traficul pietonal.

► Finanţare bancară. Faptul că nu avem acces la finanţţare bancară rapidă astfel încât să putem lua decizia într-un timp scurt reprezintă o provocare pentru noi. Încă din 2016 suntem clienţi pentru mai multe bănci, drept urmare suntem bancabili pentru că avem cifrele pe alb. M-aş uita la dobânzi pentru că sunt costuri destul de mari pe partea de creditare. O altă problemă ar fi documentaţia sau birocraţia pentru obţinerea unui credit. Eu dacă am o problemă şi am nevoie de capital de lucru pentru a semna un contract cu un furnizor mare eu am nevoie de bani rapid. Ori dacă depun dosarul şi plan de afaceri şi durează 2 luni până la un răspuns, oportunitatea mea ca antreprenor dispare.

► Lipsa încrederii între companii şi antreprenori. Nu există încredere şi există în mentalul colectiv ideea de necolaborare pe principiul „nu vorbesc cu concurentul să nu îmi fure afacerea”. Ar fi bine să construim încredere între firme, între antreprenori. Mi-aş dori să avem o asociaţie a panificaţiei sau a patiseriilor. Nu există aşa ceva şi-atunci fiecare firmă, fiecare IMM face ceea ce consideră şi trecem fiecare prin greşeli. Colaborarea ne-ar ajuta să ardem acele etape unde greşim toţi la fel.

O campanie Ziarul Financiar și CEC Bank