Investiţi în România! Hagag pregăteşte achiziţii de 100 milioane de euro în 2021. „Există mult potenţial în restaurarea clădirilor istorice“

Dezvoltatorul imobiliar Hagag, cel mai activ jucător pe piaţa restaurării şi consolidării de imobile istorice şi transformarea acestora în clădiri de birouri sau rezidenţiale de lux, are un buget de achiziţii de 100 milioane de euro în 2021.

Dezvoltatorul imobiliar Hagag Development Europe, care a achiziţionat inclusiv Palatul Ştirbey de pe Calea Victoriei pentru a-l restaura, are în plan noi achiziţii de imobile istorice din centrul Capitalei în 2021.

„Pentru anul acesta avem în vedere achiziţia de noi imobile şi avem un buget alocat de 100 mil. euro. Chiar recent a fost achiziţionat un nou imobil istoric şi mai luăm în calcul şi alte achiziţii. Avem un portofoliu de investiţii de 250 mil. euro. aici Hagag a identificat un potenţial aici, unde am găsit multe clădiri emblematice în Centrul Capitalei. Ne vom concentra pe segmentul de nişă al restaurării clădirilor istorice deoarece am văzut potenţialul“, a spus Adelina Veneticu, business development manager Hagag Development Europe în cadrul emisiunii Investiţi în România! realizată de ZF alături de CEC Bank.

Hagag a finalizat de curând restaurarea fostului sediu Petrom de pe Calea Victoriei din Capitală, transformat în proiectul H Victoriei 109 şi se apropie de finalizarea lucrărilor la H Victoriei 139, un bloc de locuinţe construit în perioada interbelică lângă Casino Palace. Următorul proiect îl reprezintă demararea lucrărilor de restaurare de la Palatul Ştirbey care vor costa 20 mil. euro, faţă de 8 respectiv 10 mil. euro în cazul primelor două.

„Palatul Ştirbey va fi restaurat, iar pa­latul în sine va găzdui spaţii comerciale şi o ga­lerie de artă. Vor urma lucrările acolo, iar pent­ru acestea avem un buget de circa 20 mil. euro. La final H Victoriei 139 upgrade-ul a costat peste 10 mil. euro, iar la 109 costurile au fost de circa 8 mil. euro care implică refacerea faţadei, recomperti­mentarea, consolidarea şi modernizarea clădirii. Ambele clădiri fiind amplasate în zonă protejată a fost necesară obţinerea unor avize de la Ministerul Culturii. Ei impun menţinerea arhitecturii zonei, motiv pentru care noi am venit cu elemente precum tâmplărie exterioară din lemn pentru a păstra cât mai mult din imaginea clădirii de odinioară, iar elementele de arhitectură au fost restaurate“, a explicat Adelina Veneticu. Pe de altă parte, procedura greoaie de restaurare şi timpul pierdut în plus nu ajută la încurajarea dezvoltatorilor de a investi în clădiri istorice.

„Nu este un trend de a vedea clădiri restaurate, este un proces complicat. Sunt multe provocări, de la autorizaţii la renovare şi consolidare iar oferta pe piaţă este limitată şi legislaţia este rigidă, nu te ajută să faci o investiţie profitabilă. Sunt multe clădiri care ar putea fi refăcute, dar puţini dezvoltători îşi asumă un proiect. Procesul de autorizare ar trebui să fie mai facil, să existe mai multe încurajări şi facilităţi fiscale pe durata construcţiei pentru dezvoltatori. În cazul unei clădiri noi ştii exact ce randament investiţional vei avea în timp ce la una veche nu ştii de ce te loveşti în perioada consolidării şi apar tot felul de costuri ascunse, dincolo de cei cu due dilligence, autorizarea, iar aceste proceduri durează mai mult şi costă mai mult. Procesul este lung, iar timpul înseamnă bani, iar rezultatul însă, este unul foarte frumos. Facilitarea autorizaţiilor şi reducerea timpului ar ajuta“, a spus Andreea Hamza, senior director Living Department în cadrul companiei de consultanţă imobiliară JLL România.

Oficialii Hagag au subliniat că lucrările de restaurare a Palatului Ştirbey vor urma linia proiectelor H Victoriei 109 - proiectul de birouri, fostul sediu al Petrom de pe Calea Victoriei de lângă  şi proiectul rezidenţial H Victoriei 139, tot de pe Calea Victoriei.

Palatul Ştirbey se întinde pe o suprafaţă construită la sol de 776 de metri pătraţi şi o suprafaţă construită desfăşurată de 2.933 de metri pătraţi, având un regim de înălţime de S plus P plus E plus M. Întreaga clădire va fi restaurată şi reconsolidată, inclusiv elementele decorative exterioare. După reintroducerea în circuitul public, interiorul clădirii va găzdui o galerie high-end pentru mărci premium cu renume internaţional, dar şi un spaţiu modern destinat unor evenimente culturale şi expunerii lucrărilor de artă semnate de artişti contemporani, români şi internaţionali, pe care dezvoltatorul o va pune, cu titlu pro-bono, la dispoziţia acestora din urmă.

Cea mai recentă achiziţie a Hagag a fost parafată luna trecută când a cumpărat  clădirea de birouri de pe strada Tudor Arghezi numărul 21 din zona Pieţei Universităţii, valoarea tranzacţiei depăşind

9 mil. euro. În total, investiţia alocată acestei proprietăţi se ridică la peste 13 mil. euro.

Mai mult, dacă randamentul investiţional într-un proiect nou de birouri este de circa 10-12% în Capitală, Hagag mizează pe unul cel puţin dublu în cazul unei clădiri istorice.

În ultimii patru ani, şi cu precădere în ultimul an, zona Pie­ţei Universităţii - Căii Victoriei a atras nu­meroase tranzacţii imo­biliare, toate para­fa­te de investitori stră­ini.

Spre exemplu în 2019 dezvoltatori precum S plus B Gruppe, Strabag sau S Immo au cumpărat terenuri sau clădiri în zona centrală a Bucureştiului.

De asemenea, în decembrie 2019 fondul de investiţii Vivion din Luxemburg, controlat de fraţii Isaac şi Amir Dayan din Israel, a cumpărat Palatul BCR din Piaţa Universităţii contra sumei de 25-30 mil. euro şi au în plan să îl transforme în hotel de cinci stele.

Hagag a achiziţionat în 2018 Palatul Ştirbei cu Grădina Eden, din spatele fostului sediu al Petrom de pe Calea Victoriei nr. 109 la care deja lucrează pentru a consolida şi moderniza clădirea de birouri. De asemenea, tot pe Calea Victoriei cei de la Hagag au cumpărat o clădire de locuinţe, la nr. 139, pe care o transformă în proiect rezidenţial de lux. Astfel, după ani de zile în care centrul istoric a fost ocolit de investitori iar clădirile s-au degradat, acestea au devenit din nou interesante.

Andreea Hamza, senior director Living Department în cadrul companiei de consultanţă imobiliară JLL România: Sunt multe clădiri care ar putea fi refăcute, dar puţini dezvoltători îşi asumă un proiect. Procesul de autorizare ar trebui să fie mai facil, să existe mai multe încurajări şi facilităţi fiscale pe durata construcţiei.