• Leu / EUR4.8793
  • Leu / GBP5.7839
  • Leu / USD4.8008
ZF Investiți in România

Investiţi în România! Producătorul Bere Bucureşti de Cartier îşi extinde prezenţa în retail şi vrea să ajungă la capacitate maximă cu microberăria din Corbeanca

12.03.2021, 00:06 Autor: Alex Ciutacu

♦ Capacitatea microberăriei este de circa 95.000 de litri pe an  Investiţia în producţie s-a ridicat la 200.000 de euro ♦ În România este loc de 180-200 de microberării, faţă de maximum 70, câte sunt astăzi.

Producătorul Bere Bucureşti de Cartier se pregăteşte să-şi ducă berea artizanală în magazinele Mega Image din Capitală şi îşi propune să atingă cel târziu în 2022 capacitatea maximă de producţie a microberăriei din Corbeanca, judeţul Ilfov, a explicat Radu Dura, fondatorul afacerii, în cadrul emisiunii Investiţi în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank.

„Având în vedere că şi 2021 este un an destul de impredictibil, ne concentrăm pe canalul de retail, unde s-a dus mai bine de 95% din producţia de anul trecut. Finalizăm acum contractul de distribuţie pentru a intra în Mega Image în Bucureşti şi sperăm ca acest pas să ne ajute să ne atingem obiectivele pe care ni le-am propus“.

Microberăria lansată în 2018 şi-a construit povestea în jurul cartierelor bucureştene, întrucât produsele au nume precum „Rahova“, „Dristor“ sau „Pantelimon“. Acestea sunt listate din 2019 în magazine din reţelele Auchan, Kaufland şi Carrefour.

Înainte de anul 2020 producţia era externalizată, însă firma a preluat o facilitate din Corbeanca, judeţul Ilfov, şi a amenajat-o, într-o investiţie totală de 200.000 de euro. Cu producţia externalizată Bere Bucureşti realiza 2.000 de litri pe lună, însă capacitatea totală din Corbeanca este de 8.000 de litri pe lună.

„Vorbim de peste 95.000 de litri pe an, în con­textul în care reţetele noastre de bere ne per­mit un ciclu de producţie undeva la

3-4 săp­tămâni. Acest ciclu este greu de atins chiar acum pentru că piaţa îşi va reveni treptat. Anul 2022 ne aşteptăm să fie unul de referinţă, anul în care ar trebui să atingem capacitatea maximă de producţie pe microberărie“.

Producţia pe anul trecut s-a ridicat la 16.000 de litri, în contextul în care microberăria din Corbeanca a pornit abia în luna mai. Totodată, producătorul s-a văzut nevoit să se refugieze în retailul modern pe fondul crizei sanitare care a răvăşit HoReCa.

„Noi am început producţia în 2020 în luna mai, în plină pandemie, la scurt timp după ce s-a ridicat lockdownul.“

 „Astfel că primul lot de bere produs efectiv în berăria noastră a fost disponibil undeva prin luna iunie, iulie. În condiţiile în care HoReCa a fost afectată, ca şi ceilalţi producători de bere ne-am concentrat atenţia pe canalul de vânzare retail modern“.

Radu Dura nu îşi face aşteptări în ceea ce înseamnă revenirea canalului HoReCa în perioada imediat următoare, în contextul în care Capitala se confruntă cu noi restricţii la începutul primăverii.

„Locaţiile HoReCa vor face achiziţii selective astfel încât să nu rămână cu marfă pe stoc şi astfel încât să comande produse cu rulaj mare în activitatea lor. Nu cred că berea artizanală va ocupa un loc fruntaş în decizia de achiziţie a locaţiilor. Prin urmare, cred că abia în luna mai putem face o estimare corectă pentru 2021 în ceea ce priveşte consumul pe HoReCa“.

Pentru 2021 investiţiile companiei se vor îndrepta către marketing, promovare şi extinderea canalelor de vânzare, astfel încât comenzile să fie aliniate cu capacitatea de producţie.

În România, consumul de bere anual depăşeşte 85 de litri pe cap de locuitor, însă mai puţin de 0,5% din consumul total este reprezentat de bere artizanală. Totodată, numărul microberăriilor este de circa 70, în comparaţie cu un total de peste 300 într-o piaţă precum Ungaria, conform informaţiilor oferite în 2020 de retailerul specializat Staţia RomBeer.

„Dacă pe vremea comunismului fiecare judeţ avea două fabrici de bere, adică 80-90 la nivel naţional, cred că acum ar trebui să dublăm acest număr. Cred că ar putea fi loc de 180-200 de microberării în total în România, dar trebuie să luăm în calcul şi capacitatea de producţie pe care o au acestea“.

Specificul berii artizanale „ nefiltrată şi nepasteurizată „ reprezintă o piedică în calea distribuţiei la nivel naţional, ceea ce înseamnă că viitorul pieţei berii artizanale în România este unul fragmentat la nivel local, regional.

„Să poţi distribui la nivel naţional un produs care este instabil la temperaturi fluctuante şi ca să îl poţi livra şi distrbui în toată ţara e complicat. Mi se pare greu acest lucru. Cred că dezvoltarea sectorului ar trebui să fie concentrată pe dezvoltarea mai multor microberării la nivel de ţară, la nivel local, zonal, locaţii HoReCa, baruri care să-şi producă propria bere artizanală, deci văd destul de segmentată această creştere“.

Cu toate acestea, producătorii din piaţă nu trebuie să concureze unii cu alţii, ci ar putea colabora pentru a se promova mai bine şi pentru a-şi promova interesele mai organizat.

„Nu trebuie să inventăm nimic, trebuie doar să ne inspirăm din ce au făcut alţii, iar companiile producătoare de bere aşa-zisă industrial au o organizaţie care le promovează punctele de vedere. Există şi pentru bere artizanală o astfel de asociaţie, însă nu este atât de puternică pe cât ar trebui să fie. Un număr crescut de producători ar ajuta şi această asociaţie. (...) Singura şansă de sparge bariera de 1% sau 5% din consumul total de bere este de a conlucra şi de a merge în aceeaşi direcţie“.

Pe fondul unui an dificil, afacerile Bere Bucureşti de Cartier s-au situat la 50.000 de euro în 2020, dar Radu Dura estimează deja peste 100.000 de euro pentru 2021.

O campanie Ziarul Financiar și CEC Bank