Investiţi în România!, proiect ZF şi CEC Bank. Emilian Niculescu, director general Argus: Încercăm să creăm o nişă pentru exportul uleiului îmbuteliat. Ne uităm spre ţările arabe şi spre Rusia

Producătorul de uleiuri Argus Constanţa vrea să iasă la export în viitor cu uleiul îmbuteliat, întrucât a primit cereri dinspre ţările arabe şi dinspre Rusia, a explicat Emilian Niculescu, di­rector general şi preşedintele con­siliului de administraţie al Argus, în cadrul emisiunii Investiţi în Ro­mânia!, realizată de ZF în par­teneriat cu CEC Bank.

„Vom lua în calcul şi cererile pentru exportul de ulei îmbuteliat, cărora până acum nu le-am dat curs pentru că aveam deja un portofoliu de vânzări stabil pe piaţa internă. (…) Încercăm să creăm o nişă pentru export. Obiceiurile se schimbă şi este posibil ca pe termen lung vânzarea pe piaţa internă să scadă. Este foarte posibil. Pentru piaţa externă am avut solicitări şi în anii trecuţi şi chiar şi anul acesta, dar nu am avut disponibilitate pentru a răs­punde acestor solicitări. Cred că este un moment în care trebuie să luăm în calcul acest lucru. Primim în general cereri de la ţări extra­comunitare. Am primit oferte pentru ţări arabe precum Dubai sau Emiratele Arabe Unite şi am primit cereri chiar şi pentru Rusia“, a declarat Emi­lian Ni­culescu, director ge­neral şi preşedinte al Argus, un business cu afaceri de peste 202 mi­lioane lei în 2019.

Pentru anul 2020, Argus Cons­tanţa şi-a bugetat investiţii de 760.000 de euro, prin care vizează efi­cientizarea busi­nessului şi creş­terea produc­tivităţii, astfel încât reteh­no­logi­zarea va ajuta pro­ducă­torul să-şi asigure o ca­pacitate mai ridicată.

„În 2020 avem pentru in­vestiţii un buget de 760.000 de euro şi ele vizează în primul rând chestiuni de creştere a produc­tivităţii, asi­gu­rarea unui climat de muncă corespunzător şi nu în ultimul rând alinierea şi adap­tarea la condiţiile de mediu care sunt deja din ce în ce mai res­trictive în Uniunea Europeană.“

„În principal, facem o retehnologizare la centrala termică, ne dorim să păstrăm o emisie de gaze corespunzătoare, accesibilă, dorim să reducem timpii de staţionare accidentală care au un impact direct asupra producţiei, la staţia de tratare microbiologică investim în aparatură de automatizare, măsură şi control, astfel încât fluxul să fie controlat în proporţie de 95% de un soft adecvat, eliminând astfel posibile erori umane de operare. De asemenea, mărim capacitatea la secţia de extracţie, vrem să mărim productivitatea de la 210 tone de ulei pe 24h la 215-220 tone pe 24h“, a detaliat invitatul.

În ceea ce priveşte uleiul îmbuteliat ca linie de business, Argus Constanţa produce şi comercializează sub brandurile Argus, Tomis, Floarea Soarelui şi Sorica, în contextul în care Niculescu spune că la nivelul uleiului rafinat compania produce şi vinde anual până la 45 milioane de litri pe an. Pe lângă sortimentele de ulei îmbuteliat, Argus mai operează şi o linie de business prin care vinde ulei vrac, dar şi o serie de subproduse.

„În ultimii trei ani, consumul mediu lunar de ulei rafinat de floarea soarelui s-a situat în România la 15-16 milioane de litri. Din această cantitate, minim 30% este asigurat de Argus Constanţa. Deci avem o nişă de piaţă bine definită“, a explicat Niculescu.

În acelaşi timp, un procent de circa 30% din businessul companiei vine din vânzările de şrot, un produs derivat care este utilizat în producerea nutreţurilor pentru animale.

„O pondere importantă în vânzări o reprezintă şi vânzarea şrotului, un produs derivat din procesul de producţie. Anual valorificăm între 48.000 şi 52.000 de tone de şrot. Un procent de 90% merge la export, iar până în 10% merge către piaţa internă“, a spus Emilian Niculescu.

În primele luni ale crizei, vânzările Argus au evoluat „foarte bine“, în contextul în care uleiul s-a numărat printre produsele pe care românii şi-au făcut stocuri, însă anumite consecinţe ale crizei se resimt abia acum.

„Vânzările în primele trei luni au mers foarte bine, având în vedere că a fost şi perioada în care populaţia a făcut stocuri de ulei rafinat de floarea soarelui, pot spune că nu am fost afectat în mod semnificativ. Vânzările au mers bine. Sunt ceva consecinţe ale acestei pandemii care se resimt acum la aproape 5-6 luni, în sensul că se constată o scădere a vânzărilor, care poate fi justificată în mai multe feluri“, a adăugat el.

Din punct de vedere operaţional, 90% din materia primă procesată de Argus în ceea ce priveşte floarea soarelui, vine din piaţa locală. În primele luni ale pandemiei, producătorul a marcat o premieră, după ce importat materie primă şi din Rusia.

„Au fost câteva probleme în pandemie, în contextul în care noi aducem 90% din floarea soarelui folosită din ţară şi mai completăm acest necesar, pentru că este o concurenţă foarte puternică pe floarea soarelui. Sunt firmele multinaţionale care şi ele cumpără floarea soarelui. Noi mai importăm tradiţional din Moldova, iar anul acesta am reuşit să importam 6.000 de tone în premieră din Rusia – până în 4 aprilie când Rusia a limitat exporturile de cereale şi oleaginoase“, a explicat şeful Argus, companie listată pe piaţa secundară a Bursei de la Bucureşti.

În ceea ce priveşte numărul de angajaţi, Argus Constanţa a închis anul 2019 cu 231 de angajaţi, iar pentru anul acesta plănuieşte să păstreze un număr constant cuprins între 235 şi 245 de angajaţi.

„Cred că vom rămâne constant între 235-245 de persoane. Fluctuaţia de personal nu este generată de fluctuaţia vânzărilor, întrucât cel puţin în ultimii doi ani, nu vânzările au fost o problemă. Problema este să creştem volumul de producţie şi să ne onorăm toate contractele angajate. Apar probleme cu fluctuaţia de personal pentru că probleme cu personalul au cam toate societăţile din România şi aici mă refer la calificarea personalului, mai ales dacă vorbim de industria alimentară, unde avem o lipsă mare de persoane calificate. Noi ne adaptăm la situaţie. Angajăm necalificat şi încercăm să îi calificăm la locul de muncă“, a declarat Emilian Niculescu.

 

Care au fost principalele probleme identificate de Argus:

►Fiscalitate. Vă pot da exemple concrete cu care ne lovim noi şi majoritatea societăţilor. Spre exemplu, impozitele pe clădiri, mai ales într-o societate cu un patrimoniu destul de mare, reprezintă costuri importante. Impozitele cresc an de an, cel puţin pentru că grila, modul de evaluare se modifică an de an în sens crescător, şi ca dovadă apar situaţii în care impozitele pe care le plăteşti de la an la an pot creşte între 7-12% din aceste reevaluări.

►Strategii de ţară. Este o discuţie veche şi foarte complicată. Sunt atâtea domenii considerate de siguranţă naţională, iar aici intervine şi educaţia, industria alimentară, cultura, învăţământul, energetica. Noi vorbim de o strategie de ţară, dar până nu structurăm priorităţi şi o ordine de abordare şi până nu se implică inclusiv societatea civilă, mediul academic, nu cred că un guvern poate face singur o strategie naţională fără contribuţia celor care duc mai departe aceste strategii. Este un subiect complicat este tot la început discuţia, ca şi până acum, din păcate. Ar fi nevoie de o strategie naţională şi în industria alimentară şi în agricultură.