• Leu / EUR4.9477
  • Leu / GBP5.8810
  • Leu / USD4.7247
ZF Investiți in România

Investiţi în România!, un proiect ZF&CEC Bank. Florin Irimescu, Valeputna: Vrem să mergem la export, dar avem nevoie de o strategie de ţară care să susţină produsele locale pe pieţele externe

10.07.2020, 00:07 Autor: Bogdan Alecu

♦ Produsele alimentare de tip „gourmet“ înregistrează vânzări ridicate pe pieţele externe atunci când sunt promovate ca parte a unei strategii naţionale, altfel acestea cu greu pot intra în competiţie pe segmentul de top cu cele din alte ţări vestice.

România are nevoie de o strategie de ţară, un brand de ţară inclusiv pe segmentul alimentar pentru ca producătorii locali să poată exporta mai uşor către pieţele Europei de Vest, este de părere Florin Irimescu, proprietarul Vale­putna, producător de produse din peşte.

„Italia este celebră pentru vinuri şi paste, Spania pentru chorizo, jambon, vinuri roşii, Franţa pentru vinuri şi brânzeturi, însă pe noi nu ne reprezintă nimic clar şi mai sunt şi conotaţii pe lângă brandul nostru. Poate ar trebui să scoatem în evidenţă lucruri punctuale precum Munţii Carpaţi. Noi folosim un peşte de munte, păstrăvul, din Carpaţi, din ape curate. Poate ar trebui să avem un brand de Carpathian Trout. Poate Delta ar trebui promovată mai mult“, a spus Florin Irimescu.

Problema brandului de ţară este tot mai intens dezbătută, în contextul în care produsele locale au nevoie şi de un marketing de ţară.

De partea cealaltă, Iulian Stanciu, CEO-ul eMag, spunea că IT-ul de asemenea poate fi un brand de ţară pentru România, având în vedere că reprezintă peste 6% din Produsul Intern Brut şi a cunoscut o creştere foarte puternică în ultimii ani.

Pe de altă parte, tocmai lipsa brandului de ţară pune presiune pe preţuri, în contextul în care când o ţară est-europeană exportă spre Vest, trebuie să o facă la un preţ mic sau mult mai mic decât cel local de acolo.

„Vestul ne include în categoria Est, mai ales ţările germanice.“

Ei când caută aici un partener, vor un preţ cu 30-40% mai mic decât ce au ei, ceea ce nu poate fi valabil, mai ales în domeniu nostru. Costurile sunt aproape ca la ei, 70-80%, iar ce putem aduce noi, este calitatea. Mai avem Polonia, Bulgaria, Turcia, toate cu subvenţii în acest domeniu piscicol. În Turcia au 2,5-3 euro per kilogram, ceea ce acoperă producţia şi pot veni cu un preţ mult mai mic. Noi nu avem astfel de subvenţii. Noi trebuie să învăţăm să facem lucrurile singuri“, a explicat Florin Irimescu. El a subliniat că prima intrare la export într-un magazin „obişnuit“, nu cu specific românesc a fost în Polonia.

Compania are în plan noi investiţii în ceea ce priveşte deschiderea unor noi linii de produse.

„Lucrăm la noi investiţii, noi linii de produse precum cele vegetale din ingrediente de la noi din zonă. Pe partea de turism avem o pensiune şi investiţiile au dat roade deoarece avem rezervări din momentul încheierii stării de urgenţă şi până la sfârşit de septembrie“, a explicat Florin Irimescu.

Pe de altă parte, impactul crizei provocate de pandemia de coronavirus a afectat businessul producătorului.

„Înante de criză, noi estimam un business de 700.000 de euro. Acum probabil vom fi la 60-70% din această cifră. Va depinde şi de evoluţia pandemiei. Nu ne aşteptam la o creştere pe timp de vară a cazurilor de Covid-19“, a explicat proprietarul Valeputna.

El explică faptul că acum clee mai mari vânzări sunt realizate online şi în lanţurile de magazine, în timp ce înainte festivalurile şi evenimentele de tip street food de asemenea aduceau vânzări importante.

„Dacă funcţionam în cinci pistoane înainte de pandemie, acum în două, dar şi cele care funcţionau cel mai bine, şi compensează cumva oprirea celorlalte canale. Acum vindem pe international key accounts şi local key accounts. De când a apărut criza, au apărut şi multe magazine online. Sau magazine fizice în toată ţara şi avem o creştere. Mai avem şi canalul de online - de care înainte nu ne ocupam activ de el, iar acum a crescut simţitor şi a urcat spre 30% de la 6-7%, iar vara, aveam două canale sezoniere - aveam contracte precum Untold, Neversea, Afterhills, evenimente unde făceam cifre interesante şi promovare bună. Mai erau cele de street food, însă anul acesta nu au mai fost. Mai avem un contract care a performat, cu Blue Air, unde la bord aveam pachete şi care au crescut. Acum îi aşteptăm să îşi revină“, a explicat Florin Irimescu.

El a subliniat că pentru a permite dezvoltarea industriei alimentare, în special a jucătorilor de nişă, există o nevoie tot mai mare de curierat cu temperatură controlată, astfel ca produsele alimentare să fie livrate pe distanţe lungi în condiţii de siguranţă.

„Avem pachete înfoliate, cu rezervă de gheaţă, izolare şi garantăm că 24-48 de ore sunt în regulă, am învăţat traseele, curierii, ştim când să le punem, în ce zile. Acum apelăm la curieratul clasic. Ar fi util un curierat cu temperatură controlată. Acum greu fac faţă pieţei actuale“, a explicat proprietarul Valeputna.

 

Valeputna în cifre

► 600.000 de euro a fost investiţia iniţială din 2010

►100 de tone anual de păstrăv poate procesa fabrica

►1,85 mil. lei a fost cifra de afaceri în 2019

Cu ce probleme se confruntă Valeputna

►Lipsa unei strategii de ţară şi a unui brand de ţară după modelul unor ţări precum Spania, Franţa sau Italia

 

O campanie Ziarul Financiar și CEC Bank