ZF Investiți in România

Investiţi în România!, un proiect ZF & CEC Bank. Raluca Antonescu, Hanner: Avem nevoie de mai puţină birocraţie în ceea ce priveşte monumentele istorice pentru a permite noi investiţii

29.06.2020, 08:27 Autor: Bogdan Alecu

Proiectul Fosta Fabrică, ri­dicat pe terenul şi structura fabricii de bere Griviţa din Bu­cu­reşti, este estimat să coste 40 mil. euro, cu 10 mil. euro peste bugetul iniţial, a spus în cadrul emisiunii Investiţi în România!, Raluca Antonescu, project manager la Fosta Fabrică.

Hanner, un dezvoltator litua­nian, reconstruieşte şi transformă cele trei clădiri din fosta fabrică de bere - Mălţărie, Orzărie şi Corp Administrativ - într-un proiect imobiliar nou. Lituanienii au cumpărat în 2016 terenul de 11.000 mp al fostei fabrici de bere de lângă pasajul Basarab de la compania Kiseleff Development.

„Zona era una ignorată, iar acum avem deja patru proiecte mari de birouri în zonă. Când am cumpărat acum patru ani nu erau şi e foarte bine că sunt. Aici este Politehnica, zona este aproape de metrou şi s-au investit câteva sute de milioane de euro într-o zonă care era un fel de centru aban­donat al oraşului“, explică Raluca Antonescu, project manager pentru Fosta Fabrică în cadrul Hanner România.

Clădirea nouă din cadrul proiectului este cu structura la etajul patru, iar clădirile vechi, monumente istorice, sunt în curs de restaurare.

„Fosta Fabrică e o restaurare şi o conversie cap-coadă. Proiectul ar trebui să fie gata la final de 2021. Şi investiţia a crescut, dacă iniţial era estimată la 30 mil. euro şi ulterior la 40 mil. euro, acum am ajuns la 47 mil. euro“, a spus managerul de proiect.

În cazul construcţiei, ea spune că au existat întârzieri ale livrărilor de materiale de construcţii, însă au fost cazuri izolate care nu au afectat dezvoltarea proiectului.

Pentru ca tot mai mulţi dez­voltatori să investească în restau­rarea monumentelor is­to­rice este nevoie de mai puţină bi­ro­craţie şi de reguli mai stricte în do­meniu.

„În ceea ce priveşte pro­cedurile pentru monumente de exemplu Comisia de Monu­mente este absolut îngropată în sute şi mii de dosare pe care trebuie să le evalueze - nu vorbim doar de monu­mente, ci şi clădiri din aria monumentelor“, a subliniat Raluca Antonescu.

Ea a subliniat că pentru cei 6.000 mp de birouri deja sunt discuţii pentru închirieri, în timp ce pentru apartamente, care în cazul clădirii noi pornesc de la circa 150.000 de euro fără TVA, deja au început primele rezervări.

„Acum începem să facem primele primele rezervări. într adevăr avem norocul de a avea o listă de aşteptare foarte frumoasă şi foarte lungă pentru că proiectul a suscitat interesul şi ne a tot aşteptat clienţii noi să fim cu temele făcute. În clădirile-monument sunt 31 de lofturi şi în acest moment nu cred ca le vom vinde pe toate, ci o parte vor fi închiriate“, a subliniat managerul de proiect.

Ea explică faptul că în cazul proiectului Fosta Fabrică, valoarea apartamentelor noi este dată de întreg proiectul, de clădirile vechi restaurate, de facilităţi.

„De exemplu dacă cumperi un apartament în clădirea nouă, aceasta ar fi fost un simplu bloc lângă gară dacă nu ar fi Fosta Fabrică şi atunci are sens să investeşti în meserie şi grădini. Lucrurile sunt într-o stare de interdependenţă“, a explicat Raluca Antonescu.

Ea a subliniat faptul că astfel de proiecte pot fi realizate dacă pot fi achiziţionate la un preţ care să permită restaurararea.

„La un moment dat în afară de imobilul cu Palatul Bragadiru în ţine fabrica pregătit după ce a ieşit pe piaţă. Ce a mai rămas din clădiri. Acestea sunt într-o zonă foarte bună a Capitalei însă am temerea că nimeni nu le va restaura vreodată în condiţiile în care preţul de plecare era absolut uriaş pentru ce înseamnă restaurarea stadion din care se aflau acele clădiri era practic un preţ de vânzare a unui teren pe care cineva spunea în mod indirect construcţia unor blocuri de 16 etaje“, a subliniat Raluca Antonescu.

O problemă mare a celor care doresc să restaureze clădiri vechi o reprezintă faptul că Arhiva Bucureştiului nu mai este la fel de detaliată şi nu mai oferă atât de multe detalii cum se ştia.

„Înainte arhiva Bucureştiului care era foarte detaliată străzi erau străzi întregi unde ştiai că de la ingineri şi arhitecţi până la familie negustorilor. Arhiva nu mai este aşa, iar o parte din ea este la „top secret“„, explică Raluca Antonescu.

 

Cu ce probleme se confruntă dezvoltatorul Hanner

♦ mica birocraţie din instituţiile publice

♦ devalorizarea leului în raport cu euro

♦ lipsa unei liste finale cu toate imobilele-monument din Bucureşti
 

O campanie Ziarul Financiar și CEC Bank