Investiţi în România! Un proiect ZF & CEC Bank. Andra Munteanu, cofondatoare, Narada, platformă de crowdfunding pentru profesori: Am reconectat 3.300 de elevi la educaţie în 2020 şi vrem să ajungem la 10.000 în T1 2021

Platforma Narada a atras până acum peste 500.000 de lei prin care a ajutat un număr de circa 3.300 de copiii cu tehnologia necesară în procesul educaţional.

Platforma de crowdfunding pentru profesori Narada, care a luat naştere sub umbrela Romanian Business Leaders (RBL), a reconectat la educaţie 3.300 de elevi de la începutul crizei actuale şi îşi propune să ajungă la 10.000 de elevi în prima parte a anului viitor, a explicat Andra Munteanu, co-fondator, Narada, în emisiunea Investiţi în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank.

„Imediat după începutul pan­demiei am trans­ferat toată acti­vitatea noastră în acest sistem de crowdfunding. Am reuşit să intervenim pentru 3.300 de copii. Acum avem o campanie în care continuăm eforturile pentru restul de până la 10.000 de copii, cât ne-am propus să sprijinim în această perioadă, şi sperăm că până la finalul T1 2020 să atingem ţinta”, a declarat Andra Munteanu, care conduce organizaţia născută sub umbrela RBL, una dintre cele mai puternice asociaţii de business din România. 

Invitata nu a oferit cifre exacte referitor la nivelul investiţiilor atrase prin platformă, întrucât una dintre etape este în curs iar cifrele nu sunt definitive, însă a confirmat că este vorba de peste jumătate de milion de lei. 

„Dacă discutăm de prima etapă care este deja încheiată şi unde avem datele finalizate, în primele opt săptămâni de pandemie am reconectat la educaţie circa 1.000 de copii. Unii aveau nevoie de internet, alţii de tabletă, alţii de ambele, în timp ce unii aveau nevoie de software precum catalog electronic. Pentru 1.000 de copii au fost nevoie de circa 250.000 de lei, pentru că investiţia este amplificată de comunităţi. Pentru fiecare copil care trebuie reconectat la educaţie Narada pune undeva la 58 de lei, iar comunitatea pune restul sumei necesare astfel încât copilul să fie reconectat”. 

Astfel, dacă pentru 1.000 de copii efortul organizaţiei se situa la circa 50 de euro per copil, Narada a ajuns acum la doar 58 de lei ca sumă necesară pentru a ajuta un elev din România. 

Platforma de crowdfunding pentru profesori Narada cuprinde astăzi o suită de proiecte listate chiar de profesori, care îşi susţin cauza şi cer transparent fonduri pentru nevoi specifice, ilustrând impactul la care se aşteaptă şi câţi elevi vor fi ajutaţi prin acel proiect. Majoritatea proiectelor sunt astăzi în zona de tehnologie şi reconectare, de la tablete necesare până la sisteme care i-ar ajuta pe profesori în demersul educational. 

În viitor, Narada vrea ca fenomenul de crowdfunding pentru profesori să capete o dimensiune mult mai mare, în contextul în care astfel de platforme din SUA ajută zeci sau sute de mii de copii pe an.

„În SUA există încă din anii 2000 platforme pentru profesori şi este o platformă acolo la un nivel atât de mare încât un singur proiect a fost finanţat cu 21 mil. dolari în urmă cu un an şi jumătate. Acest proiect a satisfăcut nevoile a mai mult de 50.000 de copii dintr-un singur foc. (…) La noi în platformă nu există donaţie minima, sunt donaţii şi de 10 lei, iar cea mai mare de la o persoană fizică s-a ridicat la circa 6.000 de lei”. 

Narada desfăşoară mai multe proiecte prin care mediul de business şi populaţia pot contribui şi pot investi în rezolvarea nevoilor punctuale de educaţie cu care se confruntă mai multe comunităţi din România, în contextul în care circa 900.000 de elevi nu erau conectaţi la educaţie în primăvara anului 2020. 

Printre proiectele desfăşuare se numără „Reacţie pentru Educaţie”, care a reprezentat la începutul pandemiei un agregator în care profesorii din toată ţara îşi puteau lista studenţii şi nevoile lor, fie că este vorba de tablete, internet sau software. În acelaşi timp, Narada mai desfăşoară proiectul EDU Box, prin care tablete sau laptopuri folosite pot ajunge la elevii din ţară, şi proiectul „Expediţie în vârful stiloului”, prin care 30 de oameni de business „adoptă” 30 de comunităţi pentru a le ajuta în demersul de crowdfunding. 

 

Care sunt principalele probleme identificate de Narada în România

⇒Infrastructura rutieră

⇒Lipsa încrederii între companii şi antreprenori. Eu la bază sunt antreprenor şi la saltul către societatea civilă mi s-a părut foarte evident că toţi cei care se pun în slujba binelui social trebuie să treacă prin această neîncredere a societăţii a bunelor lor intenţii. În societatea civilă e limpede că ai un nivel dublat. Este efortul de a face binele să se întâmple şi un efort separat care dublează lista ta de taskuri şi-anume de a demonstra că meriţi încrederea mediului privat. Noi facem asta activ, dar e limpede că undeva există această problemă în ţesătura socială.

⇒Legislaţie birocratică neclară. Încă din etapa dinainte de pandemie ne-am confruntat cu o lege care interzice cheta în şcoli. Apropo de proiectele de crowdfunding ele puteau fi confundate cu o chetă şi a trebuit să facem o adresă oficială în acest sens, adresa a avut şi ea un răspuns vag şi temerea pe care o aveau profesorii era de legalitatea unui proiect de crowdfunding.