ZF Investiți in România

Investiţi în România!, proiect ZF şi CEC Bank. Marius Bîcu, general manager, Ferma cu Omenie: Începem planul de expansiune în 2021 şi ne dorim să mărim capacitatea de producţie cu o investiţie de 1 mil. euro în fabrica din Unirea, Alba

15.06.2020, 00:06 Autor: Alex Ciutacu

♦ Continuarea exporturilor în timpul stării de urgenţă a ajutat compania să nu scadă în perioada martie-mai, ci să obţină chiar vânzări mai mari.

Producătorul de brânzeturi Ferma cu Omenie plănuieşte o investiţie de 1 milion de euro în 2021-2022 prin care vizează extinderea capacităţii de producţie a fabricii din Unirea, judeţul Alba, a explicat Marius Bîcu, proprietar şi general manager, Ferma cu Omenie, în cadrul emisiunii Investiţi în România!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank.

„În 2019 şi 2020 am avut o strategie de dezvoltare prin consolidare şi am decis să investesc 100.000 de euro într-o echipă de management performantă cu care să desfăşor planurile de expansiune. Dacă nu sunt schimbări majore şi suntem sănătoşi, din 2021-2022 suntem pregătiţi de investiţii. Ne dorim să mărim suprafaţa şi capacitatea de producţie printr-o construcţie, într-o investiţie de 1 milion de euro în fabrica din Unirea. Noi visăm la mai mult, dar trebuie să fim cumpătaţi în această perioadă”, a declarat Marius Bîcu, general manager al producătorului de brânzeturi Ferma cu Omenie, care comercializează pe piaţa locală sub brandul De la Ferma, iar pe pieţele internaţionale sub marca Pachet de acasă.

Cu afaceri de peste 15 milioane lei în 2019, Ferma cu Omenie estimează afaceri de 19 milioane lei pentru 2020, în contextul în care compania a continuat exporturile pe pieţele europene, chiar şi în mijlocul pandemiei. Continuarea activităţii a generat în primăvară vânzări la un nivel de până la 107% din capacitatea obişnuită. „Nu am pierdut deloc vânzări. Am încheiat martie şi aprilie cu vânzări cuprinse între 105% şi 107% faţă de ce ne-am propus. Am fost foarte mulţumiţi, în contextul în care am prieteni şi cunoştinţe care şi-au pierdut în totalitate sau parţial businessurile”, a spus proprietarul companiei.

Mai bine de 50% dintre clienţii produ­cătorului vin de pe 11 pieţe europene, întrucât familia Bîcu a avut curaj să iasă la export încă de la criza anterioară, ajungând în Spania, Italia, Franţa, Germania. Cu toate acestea, conti­nuarea exporturilor în timpul stării de urgenţă a reprezentat o provocare.

„Având foarte mulţi clienţi externi, acolo am livrat absolut tot, cu toate că am făcut eforturi mari să ajungem în Italia. Avem transportatori care au mers prin Albania ca să ajungă în Italia şi am găsit portiţe, chiar dacă transporturile au fost mai scumpe, chiar dacă au aşteptat mai mult, chiar dacă unii şi-au asumat riscuri. Am livrat tot şi asta ne-a deosebit de furnizorii care s-au speriat şi au zis că nu mai ajung în Italia că nu au ce căuta acolo momentan. Clienţii au fost mulţumiţi şi pentru că unii nu au mai livrat am avut de câştigat”, a explicat Marius Bîcu.

În schimb, două alte canale de distribuţie ale producătorului s-au prăbuşit la începutul crizei, odată cu introducerea restricţiilor şi închiderea mai multor businessuri. - Ne-am pierdut doar două dintre ramurile vânzărilor. am pierdut HoReCa şi ne-am pierdut aproape 80% din produsele dedicate patiseriei. A fost mult. Noi avem mai mulţi clienţi specialişti în industria de pâine şi patiserie şi acolo am plâns după acei clienţi”, a spus managerul.

Pentru a aborda această problemă, Ferma cu Omenie caută noi canale de distribuţie sau moduri de a apăsa pedala de acceleraţie pe canalele deja existente.

„Ne dorim să înlocuim HoReCa cu altceva pentru că am emoţii că va începe foarte timid şi piaţa pe care dorim să ajungem este cea a profesioniştilor. Vrem să ajungem la cofetării şi pateiserii cu mai multe produse. Bucătarul şi patiserul şi cofetarul apreciază calitatea bună şi mai ales constantă. Vrea aceeaşi smântână pentru un fel de mâncare şi vrea aceeaşi brânză pentru un croissant. În ultimii 5-6 ani, lucrând cu producători din patiserie am înţeles cât de importantă este calitatea constantă şi să le livrezi la gramajul dorit”, a adăugat Marius Bîcu.

Fabrica Ferma cu Omenie produce 3 tone de brânzeturi pe zi, iar în ultimii ani mai multe linii de producţie au fost externalizate, astfel încât compania mai produce astăzi doar brânză de burduf, brânză proaspătă şi telemea de vacă. În vederea eficientizării, compania caută parteneri pentru a externaliza în continuare, astfel încât Marius Bîcu vrea să rămână doar cu brânza de burduf la nivel de producţie în fabrica din Unirea.

„Căutăm parteneri, încă nu am găsit partenerul ideal pentru că nu vrem să lăsăm absolut nimic din calitate, dar în viitor îl vom găsi cu siguranţă pentru că sunt multe fabrici care lucrează foarte corect în România, dar când ne vom alinia la calitatea produsului şi a ambalajului şi găsim partener, o vom face. Primul pas va fi cu brânza telemea”, a spus el.

Pe lângă Ferma cu Omenie, familia Bîcu mai deţine şi Unilact Transilvania, o fermă zootehnică unde se cultivă pe 800 de hectare de teren şi unde cresc 450 de vaci şi 1.000 de oi. În contextul în care Unilact Transilvania a obţinut afaceri de peste 5,1 mil. lei în 2019, Marius Bîcu estimează că cele două businessuri vor obţine cumulat afaceri de 25 milioane lei în 2020 cu un total de 75 de angajaţi.

 

Care sunt principalele probleme identificate Ferma cu Omenie:

Piaţa neagră – am cumpărat un studiu de piaţă acum 2 ani când am investit din nou în brânză de burduf şi am vrut să vedem ce s-a întâmpla în ultima perioadă pe piaţă şi am constatat ca 60% din brânza de burduf se vinde fără bon fiscal. Acum nu înseamnă că e totul la negru, dar e la gri, pe marginea drumului, la piaţă, la stână, dar nu în magazin. Noi avem cel mai mare concurent aici. Nu mi se pare cinstit să ai competitor de la piaţa nefiscalizată.

Poziţionarea premium – este o problemă să reuşim să poziţionăm premium această brânză de burduf. Românii se mândresc cu brâmza de burduf, dar din păcate din cauza preţului mic, mulţi producători s-au străduit să o facă foarte ieftin la o calitate foarte foarte slabă şi atunci consumatorul care cumpără de 2-3 ori şi nu e de calitate bună refuză să mai pună pe veci în gură brânză de burduf. Cred că brânza românească este una bună şi ne putem mândri cu ea, dar unii dintre producători au făcut brânza românească ieftină şi nu tocmai calitativă şi sper ca în viitor multă lume să tragă înspre calitate şi să facem un produs premium cu care să ne putem mândri.

Cu birocraţia întâmpinăm şi noi probleme. Vorbeam de dezvoltarea fabricii şi mărirea spaţiului de producţie - avem nevoie de documentaţie atât de mare pentru a optimiza o clădire veche, încât aproape că este descurajant. În ceea ce priveşte banii pe care trebuie să îi primim de la stat, suntem chinuiţi să aşteptăm după TVA şi aşteptăm după bani de concedii medicale.

 

 

O campanie Ziarul Financiar și CEC Bank