Investiţi în România! proiect ZF şi CEC Bank. Ovidiu Bucătaru, Şerban Holding: Vom investi 13,5 mil. euro în următorii 4 ani pentru un nou complex de creştere industrializată a puilor pe o platformă din localitatea Sascut, judeţul Bacău

Grupul Şerban ţinteşte o creştere de 10,5% a cifrei de afaceri pentru anul 2020, versus o ambiţie de plus 16%, anunţată înainte de pandemie.

Grupul Şerban va investi 13,5 mil. euro în următorii patru ani pentru a-şi spori capacitatea de creştere industrializată a puilor, printr-un nou complex în localitatea Sascut, judeţul Bacău, a explicat Ovidiu Bucătaru, director financiar al Şerban Holding, în cadrul emisiunii Investiţi în Ro­mânia!, realizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank.

„Pentru ferma avicolă Şerban vorbim în următorii 4 ani de cel mai mare proiect de investiţii al nostru, un proiect care totalizează 13,5 milioane euro. O primă etapă reprezintă practic un nou complex de creştere industrializată a puilor pe o platformă din localitatea Sascut, judeţul Bacău. Aici s-au făcut primele demersuri, în sensul în care am investit în achiziţionarea respectivei platforme şi am început lucrările de punere în valoare totodată cu demersurile de obţinere a autorizaţie de construire, urmând să primim în luna iulie o autorizaţie pentru a demara construcţia”, a declarat Ovidiu Bucătaru, director financiar al Şerban Holding, un grup cu şase domenii de activitate şi afaceri de peste 70 mil. euro în 2019.

Prin această investiţie, grupul Şer­ban îşi majorează capacităţile de creş­tere a puilor de la 44.000 mp la 84.000 mp, în contextul în care a bătut palma cu procesatorul Agricola Bacău.

„Tot timpul ne uităm la ce facem cu marfa pe care o aducem pe piaţă. Oricât producem, oricât de eficienţi am fi, dacă nu avem piaţa care să ne spună că produsul este cerut şi este valoros, planurile noastre se năruiesc. Aici am găsit să lucrăm că un grup care procesează carne de pasăre şi care căuta să îşi majoreze capacităţile, în speţă Agricola Bacău”, a spus invitatul.

Businessul Şerban, pornit de antreprenorul Nicolae Şerban în 1994, operează în prezent şapte companii şi are peste 12.000 de hectare cultivate cu cereale şi oleaginoase, trei ferme de creştere a puilor şi cinci băcănii, potrivit datelor de pe propriul site.

Pentru anul 2020, Şerban Holding are în plan investiţii de 8,5 mil. euro, dintre care 4,5 mil. euro se îndreaptă în a doua parte a anului către etapa iniţială din proiectul pe patru ani anunţat, în timp ce restul reprezintă continuarea unui program de irigaţii şi investiţii într-o tehnologie care oferă o nouă abordare a solului. Grupul a început un program de irigaţii care s-a concretizat într-o investiţie de 1,2 mil. euro pentru o infrastructură de irigaţii ce deserveşte momentan 600 de hectare de teren şi care trebuie să ajungă la 2000 de hectare până la finalul anului.

 

„Direcţiile pentru anul acesta sunt reprezentate de zona de irigaţii, implementată parţial, şi echipamentele necesare care au reprezentat o investiţie de 1 mil. de euro, pe lângă cele 1,2 mil. euro. Mai mult, avem încă 2 mil. euro alocaţi ca investiţii pentru continuarea dezvoltării programului de irigaţii. Totodată, gândim şi variante alternative de producţie tehologică pentru că doar a aduce apă nu este suficient. Suntem convinşi că şi o abordare a solului care ne permite să conservăm apa ne poate ajuta, iar aici vorbim de o investiţie de 500.000 euro”, a detaliat Ovidiu Bucătaru.

Grupul Şerban ţintea depăşirea bornei de 80 mil. euro la nivelul cifrei de afaceri pentru anul 2020, ceea ce ar fi însemnat o creştere de 16%. Acum, după câteva luni de pandemie, reprezentanţii grupului rămân optimişti şi ţintesc o creştere de peste 10% pentru anul acesta.

„Ne propuneam o creştere de 16% pentru a trece de 80 mil. euro, iar după primele două trimestre pline rămânem optimişti, chiar dacă vedem o corecţie. Astăzi cifrele ne arată că putem avea o crşetere de 10,5%. Este adevărat că primul trimestru a fost foarte bun, uşor peste 16%, dar rămânem şi acum în teritoriu pozitiv. Crede că de la un an la altul vom avea o creştere cu o cifră sau chiar cu două. Aşteptăm a doua parte aa anului să vedem cum va continua”, a explicat directorul financiar al grupului.

Odată cu noua capacitate de creştere a puilor, grupul cu 400 de angajaţi estimează că va mai aduce aproape 30 de oameni în echipă, întrucât o parte din noua facilitate ar trebui să fie opereaţională până la finalul anului.

Cu experienţă în cultură mare, grupul Şerban s-a îndreptat recent spre o nouă direcţie de business, cea a producţiei de legume, unde a semnat un acord de furnizare de cartofi către grupul PepsiCo, producător al chipsurilor Layăs, şi un acord similar pentru sfecla de zahăr cu austriecii de la Agrana.

 

Care sunt problemele identificate de Şerban Holding

♦ Lipsă de comenzi – acolo unde nu există comenzi trebuie să ne extindem orizontul, să căutăm noi direcţii de dezvoltare. Cum a fost proiectul legat de cartof pentru o companie care făcea cultură mare şi am găsit o variantă de a genera o nouă linie de business. Am pornit din zona aceasta, am făcut demersurile necesare, am avut ore şi ore de interacţiuni în care am pus la un loc planurile cu potenţialii cumpărători

♦ Lipsa de oameni – acesta a fost un laitmotiv în ultimii ani. Avem nevoie de oameni extrem de calificaţi. Ne-am extins orizontul şi în acest caz şi am adus colegi din alte zone, am făcut relocări. Vorbim chiar şi de consultanţi pe care îi avem din Canada, Germania, care au venit alături de noi să ne înveţe cum se realizează tehnologizarea în zonele lor de activitate.

♦ Infrastructură rutieră şi transport – este foarte importantă pentru noi pentru că avem şi Şerban Distribuţie, un integrator pe zona de logistică şi transport a grupului. Poate nu timpii sunt cei care ne deranjează, dar cu siguranţă modul în care va trebui să cheltuim şi să găsim soluţii este mai agresiv decât în Occident. Ne-ar ajuta dacă un proiect precum A13 ar putea fi accelerat. O autostradă care trece munţii ne va oferi o perspectivă diferită.

♦ Infrastructura educaţională – este o provocare foarte mare, am mers spre universităţi, fie spre cea de agronomie din Iaşi, fie spre cea din Galaţi. Sunt două puncte unde am reuşit să implementăm programe şi să aducem în fiecare an un număr de tineri absolvenţi pe care să îi trecem printr-un proces şi să îi aducem alături de noi. Deşi rata de succes este de doar 2-3%, reuşeşte să ne aducă plus valoare prin prisma faptului că avem colegi care ajung alături de noi încă de pe băncile facultăţii.