♦ Oraşele terţiare, de sub 100.000 de locuitori au în continuare potenţial de a atrage investiţii, însă necesită un parteneriat între dezvoltator, municipalitate şi comunitate, iar investitorul trebuie să aibă în plan o dezvoltare pe termen lung.
Investiţiile în oraşe de sub 100.000 de locuitori sunt mai greu de atras în contextul în care acestea s-au confruntat cu o subdezvoltare în ultimii 30 de ani, alături de un adevărat exod, în special din rândul celor apţi de muncă.
Pe de altă parte, mulţi aleg să părăsească aceste oraşe tocmai din lipsa facilităţilor, facilităţi în care nu atrag investiţii din lipsa oamenilor.
„Dacă mergem în unele oraşe, auzim că investitorii nu vin pentru că nu există forţă de muncă calificată, că au plecat peste graniţă. Cei care au plecat spun că nu se întorc pentru că oraşul este mort, că nu am un centru comercial de calitate, că nu am un teatru, un cinematograf. Fiecare are dreptate. În aceste oraşe trebuie să ieşim din acest nod gordian - nici nu mai sunt timpurile în care facem banii peste noapte, nici să ne propunem o rentabilitate de 15-20% cu un return foarte rapid şi trebuie să investim cu o mică rentabilitate economică, dar trebuie să investim şi cu sufletul, pentru a redezvolta aceste oraşe. Dacă rămânem cu ochii în Excel, vor fi mari dificultaţi în a coborî în aceste oraşe de sub 100.000 de locuitori, pentru că tabelul pe termen scurt nu are cum să arate bine, ci tocmai grija faţă de comunitate şi viziunea pe termen lung pot să ne împingă să investim în aceste oraşe. În discuţia cu acţionarii noi aducem argumente şi de dezvoltare a unei comunităţi, nu strict cifre. La Reşiţa putem descoperi o parte din România pe care am uitat-o“, a spus Tatian Diaconu, CEO al Ceetrus România.
Ceetrus România are în plan o investiţie de 50 mil. euro la Reşiţa, într-un oraş de 70.000 - 80.000 de locuitori, pe o platformă de 40 de hectare unde va fi construit un centru comercial, o zonă turistică şi locuinţe.
„La Reşiţa discutăm de 40 ha în oraş. Este comparabil cu proiectul Coresi din Braşov (peste 120 ha - n.red.) dacă analizăm la nivel de impact. Reşiţa este un oraş de tip terţiar, către care investitorii nu şi-au arătat interesul şi vrem să oferim oraşului un motiv de mândrie şi să reluăm dezvoltarea oraşului. Noi lucrăm acum la masterplan, urmând ca acesta să devină un PUZ. Avem un timeline orientat către 2021 şi poate în primăvara anului 2022 să fim în construcţie cu primele elemente din masterplan. Şi la Reşiţa avem un parteneriat public-privat de tip moral, iar acest tip de parteneriat să intre în circuitul românesc în zona de investiţii“, a subliniat Tatian Diaconu.
El explică faptul că un oraş poate atrage astfel de investiţii, chiar dacă nu se află pe „radarul“ marilor investitori instituţionali, cum sunt fondurile de investiţii, dacă vin cu propuneri concrete de dezvoltare.
„Pentru ca un oraş să atragă o astfel de investiţie trebuie întâi să îşi dorească. Un investitor merge acolo unde este dorit. Dacă m-aţi fi întrebat acum câţiva ani dacă pe lista noastră se regăseşte Reşiţa, sincer spuneam că nu, pentru că atunci când stabileşti lista oraşelor cu potenţial, întâi te gândeşti la potenţialul uman şi economic. Cu cât diminuezi această dimensiune umană, potenţialul economic scade şi discutăm de rentabilitate, fezabilitate, forţa de muncă disponibilă“, a subliniat CEO-ul Ceetrus România.
El a subliniat că exemplul poate fi continuat şi în cazul unor oraşe mai mici.
„Mai avem exemplul unor oraşe precum Alba Iulia, unde s-au investit foarte mulţi bani într-un oraş similar cu Reşiţa şi s-au realizat lucruri excepţionale.“
„Putem vorbi de Alexandria unde de asemenea s-au realizat investiţii. Trebuie să trecem de cifre şi să contribuim la dezvoltarea României“, a subliniat Tatian Diaconu.
„Reţeta“ de a atrage un investitor de talia Ceetrus porneşte de la invitaţia directă şi discuţia cu municipalitatea.
„Noi la Reşiţa am ajuns pentru că am fost solicitaţi într-un mod formal de către primarul oraşului, ne-a invitat politicos dar ferm pentru a descoperi oraşul Reşiţa. Am răspuns invitaţiei, am fost impresionat nu de oraş în sine - oraşele de dimensiuni mici şi medii au fost în suferinţă în ultimii 30 de ani, oraşe aflate în declin, atât demografic, economic şi cultural, iar când mergi din Braşov sau Bucureşti, prima imagine nu este cea pe care o aşteaptă un investitor de calibrul Ceetrus“, a spus Tatian Diaconu. „Dacă treci de acest aspect, analizând şi componenta economică, găseşti argumente în dezvoltarea acestor oraşe în 10-15 ani. Pentru acest lucru sunt necesare discuţii sincere cu administraţia şi comunitatea locală şi poţi găsi proiecte de succes dacă fiecare parte îşi asumă responsabilităţi - nu poţi pune totul pe umerii primăriei sau Guvernului, pentru că sunt limite, nu putem nici în spinarea privatului pentru că le distrugi înainte de a deveni fezabile măcar pe hârtie“, a subliniat CEO-ul Ceetrus România.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE