ZF CEC Bank Investiţi în România! Cluj-Napoca. Chiar dacă sunt incertitudini şi inflaţie, antreprenorii investesc, iar în piaţă există lichiditate pentru finanţare. „Indiferent de ceea ce urmează, vom investi. Dar o să o facem cu prudenţă, rigoare, cu disciplină“

Există apetit pentru finanţare, cerere în piaţă, dar şi lichiditate în sistemul bancar pentru ca proiectele de investiţii să fie finanţate, au fost principalele concluzii ale evenimentului ZF CEC Bank Investiţi în România!, care a avut loc miercuri la Cluj-Napoca.

„Antreprenoriatul românesc este din ce în ce mai dornic să reziste şi să ducă aceste businessuri mai departe. Sistemul bancar românesc este pregătit să susţină economia reală“, a spus, în cadrul evenimentului, Bogdan Neacşu, CEO-ul CEC Bank.

Ziarul Financiar şi CEC Bank au organizat miercuri, 21 septembrie, o nouă conferinţă regională „Investiţi în Ro­mâ­nia!“, care a avut loc la Cluj-Napoca. Eve­nimentul a adus la masa discuţiilor ben­cherii CEC Bank, lideri de companii locale şi multinaţionale şi antreprenori locali.

Concluzia evenimentului a fost că mediul de afaceri vrea să investească, în ciu­da incertitudinilor, inflaţiei, iar băncile sunt gata să vină cu finanţare. De ase­menea, programele guvernamentale pre­cum IMM Invest au avut un impact sem­nificativ şi bugetele au fost suplimentate.

„Indiferent de ceea ce urmează, vom investi. Dar o să o facem cu prudenţă, rigoare, cu disciplină“, a spus Andrei Ursulescu, CEO-ul Scandia Food.

 

Bogdan Neacşu, director general CEC Bank

► Vorbim de un sistem bancar capitalizat şi pregătit să facă faţă provocărilor. Am început cu acest lucru încă din momentul în care a izbucnit pandemia, iată că acum vorbim de un alt context, apropo de conflictul militar de la graniţe şi iată că facem faţă.

► Antreprenoriatul românesc este din ce în ce mai dornic să reziste şi să ducă aceste businessuri mai departe şi, pentru acest lucru, trebuie să vă felicit, pentru că nu este un lucru uşor. Sistemul bancar românesc este pregătit să susţină economia reală.

► Noi, ca bancheri, trebuie să facilităm accesul la finanţare, chiar dacă vorbim de un context cu atât de multe componente sau un context complex. Nu vreau să spun că vorbim de criză sau că vorbim de probleme. Probleme au fost tot timpul. În acest moment trebuie să ne adaptăm. Ne interesează să facilităm accesul la finanţare, indiferent de contextul macroeconomic.

► Şi când vorbim de dobânzi, de costuri financiare, trebuie să găsim soluţii pentru a stimula investiţiile. Apropo de discuţiile bugetare pe care le avem, vom marşa foarte mult pe ce înseamnă stimularea investiţiilor. Este foarte important ca, mai ales în acest context, să avem capacitatea de a investi.

► Lichiditatea există. Şi lei şi euro, şi dolari, tot ce avem nevoie la ora aceasta. Chiar dacă lichiditatea este la banca naţională, noi avem posibilitatea de a o atrage. Nu vreau să se creeze această falsă ipoteză că nu există lichiditate în piaţă. Există şi este accesibilă.

► Cursul este într-o zonă foarte stabilă. Este important că este stabil şi că politicile guvernamentale şi monetare au în vedere acest lucru.

► Merge industria, zona de IT, construcţii. Marea infrastructură observăm că a cunoscut o dinamică importantă în ultimii doi ani. Dacă rezolvăm problema infrastructurii, antreprenorii vor avea o flexibilitatea mai mare de a-şi distribui mărfurile spre alte ţări.

► Creşterea economică vine din zona antreprenoriatului. Statul creează valoare adăugată, ajută, dar creşterea economică vine de aici, de la antreprenori.

 

Adina Călin, director produse, CEC Bank

► Avem creşteri faţă de 2021. Pe de altă parte, uitându-ne la T3, comparativ cu T3/2021, am observat anumite scăderi, atât pe zona de companii, cât şi mai ales pe zona de persoane fizice. În principal pe creditul ipotecar: au scăzut cu 25% ca volum comparat cu nivelul anului trecut, iar zona de credit de consum cu 15%.

► Din punctul de vedere al creditelor neperformante, pot spune că în acest moment stăm bine. Chiar în trimestrul anterior au fost rate mai mici de default faţă de perioada anterioară. Încurajăm clienţii să vină către noi cu orice solicitare. Statul a introdus acea amânare de plată la rate pentru persoane fizice şi companii. Se pare că avem undeva la sub 100 de cereri, asta înseamnă că fiecare dintre clienţii noştri arată prudenţă. Amânarea de plată nu înseamnă că sunt scutiţi, oricum va veni la un anumit moment de plătit şi chiar într-un cuantum mai mare pe lună.

► Suntem adepţii soluţiilor customizate, ca fiecare dintre clienţii noştri, atunci când întâmpină probleme, să vină către noi cât mai devreme şi să putem găsi soluţii personalizate care să se plieze pe nevoile lor.

► Pe zona de IRCC ne aşteptăm la creşteri. Estimările pentru începutul lui octombrie sunt undeva la 4,08, iar pentru ianuarie undeva la 6. Cel puţin pe zona creditelor de persoane fizice, ne aşteptăm la creşterea indicelui.

► Dobânzile la depozite în principiu cresc. Este normal, până la urmă, atât timp cât avem inflaţie mare. Din punctul nostru de vedere, cred că vom mai creşte. Chiar urmează să venim cu o nouă creştere în piaţă. O să reacţionăm, am reacţionat de mai multe ori în acest an. Este important să venim în întâmpinarea finanţatorilor noştri.

 

Gabriel Pralea, director reţea, CEC Bank

► Am simţit în T3 mai degrabă o decelerare a creditării. A fost o ajustare moderată faţă de perioadele anterioare. Trimestrul 4 cred însă că va arăta nişte ajustări mai importante, atât pe partea de persoane fizice, cât şi pe partea de companii. Probabil că în zona de populaţie creditarea va decelera mai mult. Am avut creştere anuală, datorată unui prim trimestru foarte bun. Ajustările au apărut mai degrabă în T3.

► De obicei bancherii când stau de vorbă cu oameni de afaceri cer business planuri pe un an, doi, cinci. Şi noi ca bancheri cred că trebuie să ne adaptăm, pentru că este foarte complicat în mediul economic actual să reuşeşti să faci unele previziuni.

► Mă bucur că atât în panel, cât şi în sală sunt oameni de afaceri care au unităţi de producţie. Am crescut ponderea finanţărilor în industrie. Este o diversitate mare a domeniilor.

► Diversitatea este un atu foarte important. Vedem că judeţele mari sunt cele care reuşesc să treacă mai uşor prin această perioadă.

► Îndemnul este să veniţi către noi cu proiectele voastre, cu provocările şi problemele pe care le aveţi. De aici vom genera oportunităţi pentru dumneavoastră.

 

Andrei Ursulescu, CEO, Scandia Food

► Pe de-o parte, există zona de optimism că vindem şi vindem mai mult, pe de altă parte există această incertitudine. Incertitudinea aceasta este, în acest moment, cea mai mare provocare pe care o avem astăzi. Faţă de anii precedenţi, când operam puţine creşteri de preţ, una-două pe an, anul acesta deja vorbim de 3-4.

► Piaţa este atât de volatilă şi materiile prime, corelate cu preţurile la energie, s-au dus atât de mult în sus încât nu ştim unde se vor duce. Dacă în anii trecuţi făceam un buget şi o ajustare bugetară undeva la mijlocul anului, anul acesta vorbim deja de a treia şi a patra ajustare bugetară în care ne uităm din aproape în aproape să vedem ce se întâmplă, cum ne ajustăm planurile de investiţii.

► Dobânzile şi în general economia sunt ciclice. Au fost moment în care s-a plătit 1-2% plus marja băncii. Azi vedem dobânzi mari, dar nu cred că vor exista pe termen lung, pentru că atunci toţi vom avea de suferit. Este important ca în astfel de vremuri să avem acces la finanţare.

► Indiferent de ceea ce urmează, vom investi. Dar o să o facem cu prudenţă, rigoare, cu disciplină.

 

Daniel Sologon, CEO, Cemacon

► În 2019 eram într-un vârf de ciclu. A venit pandemia, care părea a fi un element care ne va arunca într-o criză profundă, şi pentru piaţa de dezvoltări imobiliare şi materiale de construcţii a fost un nou ciclu de creştere.

► Faptul că lucrurile se pot reaşeza la un moment dat este o chestiune la care te poţi aştepta. Important este cum o întâmpini. Noi, şi în perioada 2019-2020, împreună cu acţionarul nostru, Dedeman, am făcut planuri de dezvoltare, am început investiţii, care deja produc. În anii respectivi am demarat un proiect de centrală în cogenerare. L-am implementat în 2011 şi acest proiect are un impact fantastic: 64% din energia electrică pe care noi o consumăm pe platforma de la Recea, unde avem trei linii de producţie, vine din această centrală în cogenerare.

► Anul viitor, în T2, va începe să opereze o nouă fabrică, pe care o construim. Vom produce elemente de cărămidă aparentă şi placări decorative, un produs care nu se foloseşte în România, ci provine din import. Folosim materie primă locală şi facem un produs care în toată Europa este unul de design şi rafinament.

 

Dragoş Damian, CEO, Terapia Cluj

► Mai degrabă decât criză pandemică sau de război, am senzaţia de multe ori că resursele s-au împuţinat şi că există o cursă în domeniul economic pentru aceste resurse.

► Deficitul de resurse umane, după părerea mea, este cea mai mare problemă la începutul acestui al treilea an de criză.

► Trebuie să spunem clar către sistemul de învăţământ: trezeşte-te, deşteaptă-te şi haide să lucrăm împreună ca să dezvoltăm angajaţii care trebuie. Dacă, nu vom avea în continuare în Cluj această situaţie să ne furăm oamenii unul altuia sau să aducem din alte judeţe.

► În condiţiile în care România este îndatorată la 50% din PIB, ne împrumutăm la dobânzile la care se împrumută Rusia, înţeleg că pentru mediul de business există lichiditate, există acces la finanţare, dobânzi negociabile.

► O să trecem pe un sistem de contorizare inteligentă a energiei. Facem o aplicaţie pentru PNRR. Sper să nu intrăm într-o criză de celule fotovoltaice, să stăm după ele trei ani. Nu este o criză financiară, este o criză de resurse şi materii prime. Sper să existe muncitori care să implementeze proiectele.

 

Ştefan Gadola, CEO, Energobit

► Fac parte dintr-un domeniu în care suntem norocoşi. Vorbesc de energie. În acest domeniu, investiţiile, oportunităţile sunt foarte mari. Acesta este un lucru bun. Sigur că aici trebuie să aveţi grijă cât investiţi şi cum, pentru că, hai să spunem şi cealaltă problemă: dacă se vor face 20% din proiectele care sunt în lucru, va fi enorm pentru sistemul energetic.

► Anul acesta am depăşit foarte rar 7.500 MW putere instantanee. Sunt în lucru cam 30.000 MW în proiectare, sunt avizate proiecte de ordinul miilor.

► Din păcate, în sistemul energetic, producţia trebuie să fie egală cu consumul: nu putem stoca şi atunci trebuie neapărat să stocăm. Strategia energetică a României trebuie să fie una pe 30 de ani. Eu nu cunosc strategia nici pentru iarna asta. Nu înţeleg cum vom trece peste această iarnă. Vom trece pentru că vom importa, importăm în fiecare zi, nu mult, dar energia nu va fi ieftină. Nu ştiu dacă se vor lua măsurile necesare ca să scadă preţurile.

► Noi ne confruntăm cu două aspecte impredictibile: preţurile la materiale şi termenele de livrare. Cu regret vă spun că nu mai putem încheia un contract ferm atât ca valoare, cât şi ca timp de realizare.

 

Mihai Filip, CEO, Taparo

► Cea mai mare provocare în acest moment este să ne adaptăm businessul. Dacă într-un business forţa de muncă are o pondere mai mare în costuri, în altul preţul energiei reprezintă o pondere importantă. Facem multe acţiuni pentru a limita aceste provocări.

► Până la urmă, doar transferând costul către clientul final nu creăm decât un efect de bumerang: consumul se va diminua. Pe partea de mobilier tapiţat încercăm să investim cât putem de mult pe partea de cercetare, inovare. Avem un proiect cu un material biocompozit care are la bază fibră termoplastă, combinată cu o fibră vegetală, care poate înlocui masa lemnoasă.

► Ne uităm mai degrabă la soluţii interne şi abia apoi să transferăm impactul la clientul final.

► Pentru noi este important să nu oprim creşterea businessului, să nu oprim implementarea investiţiilor, chiar dacă ne confruntăm cu întârzieri semnificative ale diferitelor echipamente. Dacă, totuşi, nu vom scala businessul, costul pentru a recupera pierderea este semnificativ. Continuăm investiţiile, încercăm să transferăm către clientul final cât mai puţin din acest impact.

 

Dan Pitic, CEO, Grup Ax Perpetuum

► Creşterea de salarii duce la o creştere de preţuri ceea ce, într-un final, duce la o capacitate de cumpărare mai redusă a clienţilor. Mi se pare că suntem într-un fenomen de forfecare. Pe de-o parte, avem o presiune de creştere a preţurilor, pe de altă parte o presiune de scădere a consumului.

► Ne uităm la un cost al finanţări de 1% pe lună, cam 12% pe an. Am trăit şi dobânzi de 60% sau mai mari, dar asta a fost cu mult timp în urmă. Aveam resurse umane la dispoziţiei, energia era stabilă, producţia era stabilă.

► Cercetarea aplicată, după părerea mea, este o consecinţă a industriei puternice. Cercetarea are ca şi scop ca industriaşul, întreprinderea, fabrica să meargă în faţa competiţiei. Ca să investeşti bani în cercetare, trebuie să ai în spate o capacitate de producţie care poate folosi asta. Înainte de a vorbi de cercetare puternică, mai întâi trebuie să vorbim de o industrie puternică.