ZF Investiţi în România! Adrian Veştea, preşedintele CJ Braşov: Autorităţile locale pot implementa mai bine proiecte mari, există continuitate. La nivel central cine vine, face reformă şi o ia de la capăt

Continuitatea marilor proiecte şi schimbările tot mai dese din ministere reprezintă o problemă pentru autorităţile locale care vor să se implice tot mai mult în dezvoltarea proiectelor de infrastructură mare.

Adrian Veştea, preşedin­te­le Consiliului Judeţean Bra­şov spune că alături de judeţul Prahova a de­ma­rat procedurile pentru un nou drum paralel cu DN1 între Braşov şi Ploieşti pentru a mai descon­ges­tiona traficul de pe Valea Prahovei în con­diţiile în care de 20 de ani se discută despre autostrada Comarnic-Braşov însă aceas­ta rămâne tot la stadiu de proiect.

Mai mult, în ultimii 20 de ani nu mai puţin de 23 de miniştri au condus Ministerul Trans­porturilor, timp în care promisiunile făcute de ei ar fi livrat mii de kilometri de autostradă.

„În 2004, când eram la primul mandat de primar al oraşului Râşnov au început atunci primele proceduri pentru auto­stra­da Comarnic-Braşov. Peste tot pe unde tre­cea autostrada avem inter­dicţii de dez­vol­tare şi de fiecare dată proprietarii din zo­nele respective voiau să dezvolte ceva erau nevoiţi să meargă după aviz la Com­pa­nia de Drumuri. Au trecut 17 ani de atunci. De aceea avem nevoie de persoa­ne stabile. Avem acum o fluctuaţie foarte mare în toate mi­nis­terele şi de cele mai multe ori nu există o continuitate pentru a putea pune în practică acele obiective. De fiecare dată vine cineva nou, începe o nouă reformă, se anulează din procedurile fă­cu­te. La nivelul autorităţilor locale exis­tă conti­nuitate şi implementează proiecte. Aici dacă nu faci ceea ce promiţi, pierzi încre­derea şi eşti eliminat. Acum nu avem o legislaţie care să permită efec­tuarea de proiecte la nivel regional, doar dis­cuţii şi proiecte asumate. Sunt pro­iecte la Minis­te­rul Transporturilor care tre­­buie deru­late“, a spus Adrian Veştea, pre­­şedintele Con­siliului Judeţean Braşov.

Judeţul Braşov este unul dintre cele mai dezvoltate din ţară, însă creşterea acestuia este limitată de infrastructură, judeţul neavând nicio autostradă care să îl conecteze la o altă regiune a ţării.

„La nivel regional Braşovul repre­zintă motorul de creştere, dar care din păcate nu are accesibilitate nici dinspre Bucureşti, nici dinspre vestul ţării, pen­tru că autostrada se opreşte la Sibiu şi nici din­spre Moldova. Dar în ultimii ani s-a lucrat la documentaţii pentru auto­străzi precum Braşov-Bacău, suntem în linie dreaptă cu tronsonul Făgăraş-Sibiu şi Făgărăş-Braşov şi sperăm să avem un proiect pentru Co­mar­nic-Braşov. Aşa cum avea o accesibilitate mai bună, mai ales că în u­ltimii cinci ani a deve­nit o im­por­tantă desti­na­ţie turistică. Muntele atra­ge mai mulţi turişti decât marea“, a su­­bli­niat preşedintele con­­si­liu­lui judeţean.

În acest context, judeţul Braşov ală­turi de Prahova a demarat proiectul unui nou drum care să mai reducă presiunea de pe DN1 şi DN1A.

„Alături de judeţul Prahova dorim să con­struim o alternativă la DN1, am pre­dat un teren către CNI pentru a avea o al­ter­nativă la DN1 care nu va mai trece prin staţiunile de pe Valea Prahovei. Va Începe de la Săcele, spre Valea Doftanei până la Câmpina şi în doi ani să fie gata. Va fi un drum cu o bandă pe sens. Am realizat exproprieri, scoateri din fond fo­restier. Era bine să avem două benzi pe sens, dar relieful nu permite. Va fi un drum judeţean, o parte în Braşov, una în Prahova şi va avea 40 km de drum“, a spus preşedintele Consiliului Judeţean.

Teoretic, acest nou drum ar putea fi gata în doi ani şi să reprezinte o rută alter­na­tivă la DN1A şi DN1 pentru a ajunge la Braşov, fără a mai trece prin sta­ţiunile de pe Valea Prahovei, reducând astfel timpul pâ­nă în Poiana Braşov sau mai departe, spre satele săseşti, Târgu-Mureş sau zona Covasna şi Harghita care au de su­ferit din cauza traficului de pe DN1.

„Pe programul operaţional regional când vine vorba de fonduri europene, au­to­­rităţile locale au avut un grad foarte ma­re de absorbţie cu multe proiecte. Consi­der că astăzi, consiliile judeţene din punct de vedere al capacităţii de imple­men­tare pot face acest lucru, avem per­soane bine pregătite care pot scrie pro­iecte, le pot aduce la maturitate şi avem ca­pa­citatea de a imple­menta aceste pro­iecte. este mai bine să fie implicată o au­to­­ritatate care doreşte imple­men­tarea acestui proiect şi se concentrează să facă acest proiect. Avem ne­voie de o descen­tra­­li­zare şi o mai mare im­pli­care a auto­rităţilor lo­cale“, a subliniat Adrian Veştea.

Cel mai mare şi important proiect de infrastructură din Braşov derulat în pre­zent este aeroportul din Ghimbav care ar putea deveni operaţional în 2022.

„Aeroportul va fi gata până la finalul acestui an dacă nu apar probleme cu lu­cră­rile. Mai este componenta de radio­na­vi­gaţie pe care o vom implementa pâ­nă anul viitor când obiectivul va deveni ope­raţional. Avem finalizată pista, căile de ru­lare, balizajul, canalizarea pluvială, ter­mi­nalul, care este al treilea ca mărime din ţară după Otopeni şi Cluj. Acesta va fi pri­mul aeroport construit în România după 1974. Anul viitor va fi funcţional“, a spus pre­şedintele Consiliului Judeţean.

El a subliniat că sunt vizate cât mai multe curse aeriene către Germania, având în vedere investitorii locali dar şi către Israel sau alte destinaţii, în funcţie de cererea din piaţă.

„Avem evaluări făcute, o evoluţie a numărului de pasageri iar acest aeroport va fi concesionat. Estimările erau pentru a ajunge la un milion de pasageri anual, însă aceste estimări au fost acum influenţate de pandemie. Odată ce vom ajunge la un milion de pasageri, va urma o extindere. Pentru început vom opera în regie proprie aeroportul. Va exista o licitaţie în acest sens iar noi pregătim documentaţia“, a subliniat Adrian Veştea.

Există interes şi pentru un terminal cargo. „Am avut astfel de discuţii şi chiar am proiectat cu ajutorul CFR Infrastructură - avem documentaţie pentru a face o legătură şi pe calea ferată cu aeroportul. Am încercat să îl includem pe PNRR, nu s-a putut, dar sperăm în viitor să fie inclus într-un alt proiect cu fonduri europene“, a subliniat preâşedintele.

Tot pe calea ferată consiliul judeţean are în plan un tren metropolitan pentru a permite reducerea emisiilor de dioxid de carbon dar şi a presiunii pe infrastructura rutieră.

„Proiectul trenului metropolitan se poate realiza uşor deoarece poate beneficia de o infrastructură care deja există spre Sinaia sau Hărman. Acum se lucrează la pregătirea studiului de fezabilitate de către agenţia metropolitană şi după acest studiu se pot accesa fonduri pentru echipamente necesare deplasării. Vor exista gări noi, halte, calea ferată va trebui dublată în anumite locuri“, a spus Adrian Veştea.