ZF Investiţi în România! Alexandru Lăpuşan, Zitec: Legislaţia ar trebui să impună o condiţie de interoperabilitate pentru instituţiile publice care achiziţionează software

♦ Platforma Regista este utilizată în peste 700 de UAT-uri din ţară ♦ Unele primării trebuie să îşi pună la punct măcar elementele de bază, precum e-mailul sau website-ul oficial. 

Posibilitatea ca aplicaţiile software contractate de instituţiile publice să comunice între ele ar trebui să fie o condiţie obligatorie în momentul achiziţiei, iar statul ar trebui să introducă această obligativitate prin lege, a explicat Alexandru Lăpuşan, CEO şi fondator al Zitec, în emisiunea ZF Investiţi în România!, realizată în parteneriat cu CEC Bank.

„Când vine vorba despre interoperabilitate, statul ar trebui să intervină şi să creeze un cadru legislativ care să oblige instituţiile publice care achiziţionează software, fie că este la comandă sau Software-as-a-Service (Saas), ca în caietul de sarcini şi ca funcţionalitate obligatorie să solicite existenţa unei inter­feţe prin care software-ul achiziţionat să comunice pe toate fluxurile necesare cu alte aplicaţii”. 

Această modificare a cadrului legis­lativ românesc este necesară în contextul în care interoperabilitatea nu este în prezent o condiţie obligatorie, ceea ce generează distorsiuni în piaţă. 

„În momentul în care un furnizor intră cu un software de taxe şi impozite va reuşi să îşi împingă toată suita de soluţii în acea primărie pentru că de fapt primăria nu are posibilitatea să aleagă o altă soluţie din piaţă pentru alt obiect”. 

Pe lângă această condiţie, cadrul legis­lativ care să accelereze aşa-nu­mita digitalizare ar putea fi mai am­plu şi ar putea veni cu măsuri concrete. 

„Ar fi importantă o poziţionare clară, fără echivoc, a statului român privind o politică de cloud-first a aplicaţiilor. În loc să cumperi un software şi să îl găzduieşti în sediul primăriei sau la o firmă de hosting, ar trebui să folosim mai mult soluţiile care sunt în cloud, sunt mai ieftine şi elimină toate bătăile de cap pe care primăriile nu au cum să le gestioneze pentru că nu au personal de specialitate”. 

Mai mult, invitatul susţine că instituţiile statului trebuie să pună la punct sistemul prin care aplicaţiile să comunice între ele, iar cetăţeanul să nu mai plimbe hârtii de la o instituţie la alta. 

„Trebuie să existe cărămizile de bază, şi-anume identitate clară a cetăţeanului, platforma de identitate conectată la noile buletine. În acest moment nu există o viziune concretă şi clară asupra acestui lucru din partea ADR (Autoritatea pentru Digitalizarea României). De aseme­nea, trebuie să stabilim puţin ce înseamnă un wallet al cetăţeanului, în care să se regăsească toate docu­mentele care rezultă din eveni­men­tele de viaţă sau orice alte solicitări a făcut către diverse instituţii, să le aibă într-un singur loc şi de acolo să poată permite electronic accesul altor instituţii fără să ne deplasăm pentru hârtii stau ştampile”. 

Compania de IT şi marketing digital Zitec nu lucrează în mod direct pe contracte cu statul, însă are un produs care este utilizat de mai multe administraţii locale. Regista este utilizat de peste 700 de UAT-uri din România, atât pentru partea de registratură, funcţionalităţi necesare pentru Monitorul Oficial local, dar şi altele. 

„Pe partea de cetăţean oferim un portal pentru fiecare UAT în care se pot depune sesizări, se pot completa toate formularele standard reglementate în momentul de faţă în relaţia dintre cetăţean şi primărie. Se pot plăti şi amenzi, iar în curând vom veni cu modulul prin care se pot plăti impozitele şi taxele locale”. 

 

De unde începe digitalizarea

Un chestionar lansat anul trecut de Zitec a descoperit că gradul mediu de digitalizare al primăriilor din România se situează la puţin peste 32%. În acest context, multe primării ar trebui să plece de la paşi mici ce pot părea simpli, precum utilizarea corectă a adresei de e-mail oficiale. 

„Cred că ar trebui să începem de la cărămizile simple, să ne asigurăm că funcţionarii folosesc sistemele primăriei, nu alte soluţii software sau sisteme de mail care nu sunt controlate de primărie, acolo pot apărea probleme, nu ştii dacă este un funcţionar cel cu care discuţi, nu există o securitate a datelor”. 

În al doilea rând, primăriile trebuie să îşi pună la punct website-urile, să le actualizeze şi să implementeze o soluţie care să nu fie schimbată de fiecare dată când se schimbă primarul. 

„Mai departe se poate merge pe ce înseamnă organizarea din spatele uşilor primăriei, ca fluxurile de acolo să fie eficiente şi să aibă un control asupra perfromanţei funcţionarilor, iar pe cealaltă parte ar putea să meargă în funcţie de nevoile cetăţenilor. Să poată prelua sesizări, cereri din partea cetăţenilor şi să ofere o platformă tehnică astfel încât acest lucru să se poată întâmpla. (...) În momentul de faţă foarte multe primării fac asta, însă fără să existe standardizare la nivel naţional a ceea ce înseamnă identitatea unui cetăţean este foarte greu să implementezi o solicitare venită online. În final, cetăţeanul este chemat oricum la primărie să ridice răspunsul, hârtia finală”.

Dincolo de paşii de bază, Lăpuşan recomandă ca primăriile să asigure un sistem de taxe şi impozite complet funcţional şi modern, şi să se asigure că nu depind de un singur furnizor. 

„Pe oricare componentă ar trebui ca primăria să poată să schimbe firma sau software-ul utilizat în cazul în care firma cu care lucrau nu mai dă servicii de calitate sau a aînceput ceva mai bun. Trebuie să nu rămână captivă într-un astfel de contract”.