Procentul ridicat de tranzacţii imobiliare pe bază de cash, prin care clientul achită integral locuinţa din surse proprii nu este în linie cu standardele europene, explică Alexandru Rădulescu, managing partner SVN România, Credit & Financial Solutions în cadrul emisiunii ZF Investiţi în România! Un proiect ZF & CEC Bank.
„Cumpărând cash integral, sau cu un avans foarte mare practic clientul blochează bani care pot produce. Să avem peste 50% dintre tranzacţii cash, nu este o proporţie care să corespundă cu standardele europene, mai bine zis cu nivelul de proporţionalitate din alte state. Pentru mulţi alternativa ar fi depozitul bancar sau cu finanţare bancară, a doua proprietate“, a spus Alexandru Rădulescu.
Aproximativ 63% dintre doritorii sau cei care accesează un credit ipotecar aleg locuinţe finalizate după 2010 sau aflate în construcţie şi 40% lucrează într-o companie multinaţională, potrivit unei analize realizate de către brokerul online Ipotecare.ro şi compania de consultanţă financiară şi creditare ipotecară SVN Credit România.
„Datele analizate certifică încă o dată că achiziţia unui imobil, în special când aceasta presupune contractarea unui credit ipotecar, este corelată cu maturitatea şi stabilitatea atât profesională cât şi personală. Tinerii sunt predispuşi la greşeli investiţionale şi alegeri care le pot îngrădi evoluţia profesională şi implicit afecta calitatea vieţii. Un credit ipotecar trebuie să reprezinte o decizie bine calculată, care să includă şi o proiecţie pe minimum cinci ani privind evoluţia profesională şi familială, iar serviciile unui consultant de specialitate experimentat pot aduce un plus de valoare cert“, a comentat Alexandru Rădulescu.
Cei mai mulţi dintre cei care cumpără o locuinţă prin credit ipotecar, adică aproximativ 42%, lucrează în companii de dimensiuni mici sau obţin venituri din surse alternative, precum drepturi de autor, PFA sau dividende, în timp ce un procent de circa 18% lucrează într-o companie deţinută de stat sau în sistemul bugetar.
Dacă cei mai mulţi îşi doresc o locuinţă nouă, circa 23% se orientează spre locuinţe finalizate între 1978 şi 2010, în timp ce 11% dintre cei care accesează un credit ipotecar aleg o locuinţă finalizată înainte de 1977.
Procentul covârşitor al celor care cumpără o locuinţă printr-o finanţare ipotecară este deţinut de către cei născuţi între 1980 şi 1999, în timp ce cei cu vârsta de sub 25 de ani deţin o cotă de doar 3,1% din cumpărătorii prin credit ipotecar. În acelaşi timp, persoanele cu vârsta de peste 45 de ani, născute înainte de 1980, deţin o pondere de circa 13% în rândul cumpărătorilor de locuinţe prin credit ipotecar, aceştia din urmă accesând pe de altă parte finanţările cu cele mai mari valori.
În primele opt luni din acest an au fost acordate în total la nivel naţional credite ipotecare în valoare de 5,5 miliarde de euro, în creştere cu 49% comparativ cu perioada similară din 2023, acestea incluzând însă şi refinanţările, conversiile, transferurile şi restructurările.
Soldul total al creditelor ipotecare aflate în plată a urcat la finalul lunii august, ultima lună cu date oficiale existente, la 21,6 miliarde de euro, în creştere cu 2,1% comparativ cu nivelul înregistrat în august 2023. Soldul creditelor ipotecare a revenit astfel pe creştere, după ce la finalul lui 2023 s-a înregistrat un volum de 21,3 miliarde de euro, cu 0,5% mai mic comparativ cu soldul total de la finalul lui 2022, potrivit datelor BNR.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE