ZF Investiţi în România! Allen Coliban, primar: Braşovul este deschis pentru business. Aşteptăm investitorii strategici cu o platformă industrială de 50 de hectare

♦ Platforma de la CET Braşov se întinde pe 50 de hectare şi aduce unul dintre ultimele terenuri compacte de asemenea anvergură din Braşov, cu acces rutier şi feroviar. 

Braşovul este pregătit să înceapă discuţiile cu investitorii interesaţi care vor să intre în oraş, în contextul în care administraţia locală a anunţat vineri că a reuşit să câştige licitaţia pentru a achiziţiona platforma CET Braşov pentru a o transforma în platformă industrială. 

„Braşovul este deschis pentru business. (…) Am reuşit vineri să încheiem licitaţia pentru a achiziţiona o platformă industrială de aproape 50 de hectare pe care o vom oferi investitorilor strategici pentru a contribui activ la felul în care se dezvoltă mediul economic local“, a explicat Allen Coliban, primarul municipiului Braşov, în cadrul emisiunii ZF Investiţi în România!, realizată în parteneriat cu CEC Bank. 

Achiziţia se ridică la 13,5 mil. euro, iar obiectivul este împărţit în trei zone, cea mai mare dintre ele având aproximativ 48 de hectare. Edilul a subliniat că aceasta este probabil ultima platformă mare rămasă compactă din Braşov. 

„Prin urmare pentru noi acestea au fost argumente foarte importante când am pus problema achiziţiei. Este foarte bine conectată, în proximitatea centurii, dar şi din punctul de vedere al infrastructurii feroviare, are cale ferată pe ambele laturi şi cred că este un argument bun de la care să pornim discuţii atât cu investitorii pe care îi avem acum şi care caută extindere sau relocare, dar şi pentru a atrage investitori strategici“.

Coliban a explicat că Braşovul trebuie să profite şi de oportunităţile create într-un context mai larg, care vin pe filiera industriei verzi, energiei verzi sau mobilităţii verzi. Totodată, edilul vrea să profite de contextul în care se discută din ce în ce mai intens de relocarea unor facilităţi de producţie din Asia înspre Europa. 

„Pentru Braşov cred că este important să avem ce să punem pe masă noi ca administraţie locală tocmai pentru că mulţi investitori, istoric vorbind, au fost speriaţi de piaţa speculativă şi de pretenţiile exagerate ale unor proprietari de terenuri privaţi. Cred că este important să securizăm astfel de platforme şi pentru discuţia pe care o avem cu actualul mediu economic, investitorii actuali. Prioritar în atragerea de noi investiţii va fi dialogul cu investitorii actuali, fiind mai uşor de cele mai multe ori să atragem investiţii de pe lanţurile de producţie, furnizare“. 

Legat de momentul în care va intra primul investitor pe platforma de la CET Braşov, Coliban a subliniat că sunt mai mulţi paşi de făcut şi că este prea devreme petnru a oferi un termen exact. 

„Cel mai probabil vom scoate la licitaţie pentru valorificarea a tot ce se află pe platformă, după care în paralel trebuie să purtăm discuţiile cu eventuali invesititori“.

Primarul spune că lista de obiective de investiţii ajunge la circa 400 în acest moment, iar în ceea ce priveşte proiectele mari trenul metropolitan are deja studiu de fezabilitate realizat, la fel ca şi spitalul regional de la Braşov. Ambele aşteaptă deschiderea liniilor de finanţare şi continuarea discuţiilor cu ministerele de resort pentru a face paşi concreţi înspre securizarea finanţării. 

Ca cifră de afaceri totală, Braşovul este pe locul şapte în ţară, după Bucureşti, Ilfov, Timiş, Cluj, Argeş şi vecinul Prahova. Datele de la Registrul Comerţului arată că în judeţul Braşov sunt înregistrate 29.000 de companii, cu 146.000 de locuri de muncă create şi o cifră de afaceri la nivel de judeţ de 53,1 mld. lei în 2020.

Ce a mai declarat Allen Coliban, primarul Braşovului:

- În zona de mediu prioritare sunt identificarea şi amenajarea de spaţii verzi, de parcuri. Totodată, Parcul Natural Braşov e acel demers de a face un parc în proximitatea Braşovului în pădurile pe care le deţine municipalitatea.

- În zona de urbanism şi patrimoniu avem Planul Urbanistic General (PUG), care va fi subiectul mai multor dezbateri publice în acest an pentru că vom primi primul draft de la prestatorii care ne livrează acest document. Totodată, intră în reabilitarea mai multe clădiri istorice, chiar şi Piaţa Sfatului, punctul zero al Braşovului, va fi subiectul unui concurs internaţional de soluţii. Avem foarte multe elemente pe zona aceasta de urbanism.

- Dacă ne referim la locuire şi la elementele definitorii petnru calitatea vieţii avem 4 creşe, 5 grădiniţe în dezvoltare. Avem de asemenea infrastructură educaţională, vrem să punem pe picioare o soluţie temporară pentru şcoală, pentru toate institituţiile de învăţământ care intră în reabilitări să avem o şcoală „buffer”, modernă, conformă cu toate normele în vigoare, inclusiv ISU, şi toate acestea sunt priorităţi pentru noi.

- Pe zona de învăţământ universitar am început o colaborare şi ne-am arătat deschiderea faţă de universităţile care vor să deschidă filiale la Braşov. Am început o astfel de colaborare cu Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, Facultatea de Urbanism va deschide un program la Braşov, intenţionăm un program de masterat în primă fază.

- Pe zona de sport vrem să fim un oraş care încurajează sportul şi să existe terenuri în toate cartierele, dotate la standarde moderne.

- Totodată, investiţii în tot ceea ce înseamnă infrastructură turistică, cu precădere în Poiana Braşov, pentru că shimbările cliamtice prezintă o provocare pentru tot ceea ce înseamnă abordarea turismului în zonă şi asta înseamnă transformarea Poienii Braşov într-o destinaţie pentru 4 anotimpuri, avem proiect de sanie de vară, mai multe trasee de mountain bike, dar şi modernizarea şi extinderea domeniului schiabil.

- Avem totodată un plan de a operaţionaliza centrul nostru pentru afaceri, un incubator de afaceri căruia i-am făcut certificarea drept incubator şi anul acesta îşi va deschide porţile şi către antreprenori şi startup-uri pe zona de inovaţie, ţintim câteva verticale importante. Suntem unul dintre oraşele cu un sector IT dezvoltat, chiar dacă suntem pe locul 5 în România cred că potenţialul este enorm şi nevoile Braşovului pentru dezvoltare în zona IT sunt mari.

- Dincolo de a avea noi iniţativă şi câteva priorităţi, aş menţiona că avem nevoie să creştem calitatea resursei umane din administraţia publică şi cred că ar fi oportună colaborarea cu o astfel de universitate. Am avut discuţii preliminare cu SNSPA din Bucureşti, mi-ar plăcea să avem programe de masterat, dar şi de lcenţă pe administraţie publcă, putere executivă, ş.a.

- Pe de altă parte, avem două institute de cercetare cu tangenţă în domeniul agriculturii - Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr şi Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajişti - şi astea două sunt oportunităţi pentru a dezvolta tot ceea ce înseamnă hrană sănătoasă, inclusiv învăţământ universitar în domeniul acesta, pentru că orice institut de cercetare are nevoie de sânge viu, de studenţi care să intre în programe de colaborae şi cercetare, şi din păcate nu avem o ofertă la Braşov pe domeniul acesta. Încurajăm creşterea număruui de aboslvenţi în IT, industrii creative, în tot ceea ce înseamnă tehnologie şi tehnologii noi.